Devalizare verde digitală (PNRR)

Acest articol are cinci pagini. Pagina întâi cuprinde secțiunea Nicio viziune în spatele PNRR.  Planificare defectuoasă, nerealistă, nesustenabilă, Activități guvernamentale de zi cu zi prezentate ca reforme, Planul României este o compilație de texte și idei venite de peste tot  sunt pe pagina a doua. Digitalizarea nu înseamnă doar construcția de site-uri, Supraevaluări de costuri pe pagina a treia. Verde pe hârtie este pa pagina a patra. Gata să plătiți până în 2060? pe pagina a cincea. 

Devalizare verde digitală (PNRR)

Planul național de redresare și reziliență (PNRR), publicat de Guvernul României prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și transmis spre aprobare instituțiilor europene, este dovadă ultimă că România are probleme de a evita captura statului de diferite grupuri. Modul în care pregătite, planificate și alocate resursele financiare oferite de Uniunea Europeană pentru a construi o Românie rezilientă pentru schimbări pentru următoarea generație, țara care de altfel va plăti dublu în caz de insucces al PNRR, indică această situație. Explic mai jos marile probleme în realizarea PNRR. 

Îi lipsește coerența, claritatea, fundamentarea și, din păcate este vizibil, pare mai degrabă făcut cu dedicație în multe locuri. Nu sunt deloc clare legăturile dintre măsurile propuse, fie ele investiții și reforme, și obiectivele asumate. Este o formă de a spune că numeroase propuneri sunt din realizate din pix, pe filieră politică, fără nicio treabă cu interesul public. Faptul că a fost înțeles și comunicat prost de aproape toată clasa politică a contribuit la situația actuală. Nimeni nu neagă presiunile puse de organizațiile de partid, dar dincolo de partid este un plan național care urmărește redresare din criza actuală și reziliența economică și societală în fața altor crize pe viitor, în linie cu obiectivele europene.

Modul cum apare acum planul reflectă un management strategic și aplicat defectuos din partea liderilor coaliției de guvernare în atingerea acestui obiectiv de etapă, obiectiv care trebuia să iasă perfect măcar pentru a dovedi că germanii, polonezii, olandezii, austriecii și finlandezii nu se vor împrumuta pentru a băga banii într-un sac fără fund și de necusut. Primele dovezi ale acestei probleme erau de prevăzut imediat după ce au apărut în presă poze de la Palatul Victoria în care miniștri și viceprim-miniștrii, în loc să discute la masă, discutau pe masă despre ce este în PNRR. 

Urmează un articol lung despre problemele semnificative ale Planului național de redresare și reziliență, motive pentru care, personal, cred că va avea o evaluare foarte proastă. Este o postare foarte lungă, deoarece PNRR va urmări tinerii de astăzi până vor avea nepoți la fel de mari ca ei. Și este bine să știe de ce.

Dincolo de povestea cu transparența, este surprinzător cum totul este mai scump față de produse și servicii similare din țările dezvoltate din UE, mult mai scump. Discutăm despre asta mai jos. Poate cel mai neferit aspect este că lipsește statul din discuția despre PNRR, pare că dizoluția statului a avut deja loc.

Cum e posibil ca în Franța proiectul cărții de identitate electrociă să coste 72 de milioane de euro, pentru 3 milioane de cărți de identitate electronică și 12,5 milioane de utilizatori ai aplicației de identitate electronică, iar în România să coste pentru 8,8 milioane de utilizatori peste 200 de milioane de euro? Trecem peste faptul că obiectul e nerealist, doar uitându-te la numărul de alegători la prezidențialele cele mai atractive electorale, la eșecul campaniei de vaccinare și al cardurilor naționale de sănătate.

Să trecem la problemele majore, căci astea sunt detalii. Francezii nu și-au externalizat statul. 

De ce devalizare în titlu? Pentru că din cele 29,2 miliarde de euro alocări prin PNRR, mulți dintre acești bani vor fi pierduți în buzunarele care trebuie. Pierderile Bancorex se ridicau la peste 2,4 miliarde de dolari, iar dacă atunci milioane de dolari mergeau pe albume foto, de această dată vor merge către platforme web, către instruiri și formări, către licențe software, către contracte evaluate mult peste prețul pieței.

Atunci sistemul era destul de vechi, pe modelul țepelor date în țările dezvoltate în urmă cu vreo două secole, acum sistemul este mai actual și mai greu de urmărit, dacă nu există o monitorizare directă și activă la până la nivel de proiect din partea societății civile. Atunci, tunurile Bancorex ale celor puțin au fost acoperite cu o taxă de solidaritate plătită de popor,.

Acum lista de taxe este mult mai mare, iar mecanismul un pic mai complicat. Începând de la noile taxe directe și indirecte pe plastic nereciclat, carbon la frontieră, emisii interne de carbon la angajarea a mai bine de jumătate din cele 29,2 miliarde ca împrumut, deci returnabil de la bugetul de stat, și restul, agregat la nivel european, din bugetul UE după redresare, buget ce pe termen lung ar putea lua inclusiv resurse de la fondurile structurale actuale – agricultură, coeziune, în principal. 


imagine: Pixabay

Nicio viziune în spatele PNRR

Dacă citești Planul național de redresare și reziliență, fără a intra în detaliile componentelor, găsești un fișier de 1.200 de pagini nearanjat, greu de urmărit, dificil de obținut informațiile relevante pentru o evaluare cu un minim de relevanță. Nu are nici măcar un cuprins în interior. Guvernul României știa că are de pregătit acest plan din mai 2020. Suntem în iunie 2021 și vedem că a fost transmis Comisiei Europene un document care nu este altceva decât o compilație de idei de proiecte, fără o logică programatică la nivel de componente și, mai mult, fără o viziune. 

Planul ar fi trebuit să ofere un pachet coerente de reforme și proiecte de investiții publice implementabile până în 2026. Logica sub care acesta a apărut este de a fi un instrument temporar, aliniat obiectivelor europene, care să sprijine revenirea din actuala criză economică adusă de pandemia COVID-19, sprijinind reziliența în fața unor provocări pe termen lung pe o logică de dezvoltare sustenabilă și inclusivă care să captureze și tranzițiile digitale și ecologice.

Prin urmare, este de așteptat ca planul să contribuie la dimensiunile creșterii sustenabile: stabilitate macroeconomică, dreptate socială, productivitate economică, sustenabilitate de mediu. Pe scurt, construiește mai bine. Nu este cazul.

Mult succes la identificat vreo viziune în PNRR-ul României. „O Românie modernă și reformată” nu este viziune, ci un slogan de campanie, iar dacă intri în detaliile proiectelor vezi că nu este clar cum vor contribui reformele și investiții propuse la problemele identificate de-a lungul timpului. Nu este deloc clar cum acest plan va contribui la atingerea dimensiunilor amintite mai sus.

Mai mult, avem o serie de principii precum distribuirea echitabil geografică a fondurilor care sunt de-a dreptul încălcate. Nu știm ce procent din alocări sunt îndreptate spre zonele care au nevoie de mai mult sprijin pentru redresare economică. Cluj-Napoca cu siguranță nu este printre acestea. Este mai greu să găsești investițiile pentru multe regiuni de dezvoltate. Știm, de exemplu, că în sudul Italiei, zonă mai puțin dezvoltată, vor merge peste 40% din fondurile PNRR-ului italian, dar nu avem nicio idee cât înseamnă investițiile pentru zonele mai puțin urbane și locuite din România. 

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

One Reply to “Devalizare verde digitală (PNRR)”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *