România are până în 2024 să rezolve problema deficitului excesiv
România obține o prelungire a perioadei până când ar trebui să rezolve problema de deficit excesiv în care intrase în urma plăților de la sfârșitul anului 2019, după venirea PNL la putere, și a creșterilor salariale și ale pensiilor publice, după legislația PSD.
Această amânare vine pe fondul menținerii până în 2023 a clauzei de derogare, provocată de pandemia COVID-19. Strategia de consolidare va trebui comunicată de Guvern până la 15 octombrie 2021, alăutri de măsurile necesare pentru a atinge țintele de consolidare bugetară.
România trebuie să atingă o țintă a deficitului guvernamental general de 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023, și 2,9% din PIB în 2024, încadrându-se astfel limitele de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și 0% în 2024. Cheltuielile guvernamentale primare nete includ totalitatea cheltuielilor guvernamentale mai puțin cele cu dobânzile, cheltuielile cu programele UE egalate de veniturile din fondurile UE și schimbările nediscreționare în cheltuilelle cu asigurările de șomaj. Guvernul României estimează un deficit bugetar de 2,9% pentru 2024.
Așteptările la o consolidare bugetară se bazează pe contribuția pozitivă a fondurilor europene asupra economiei naționale și pe reformele economice și fiscale la care s-a angajat Guvernul României, incluzând reforma sistemului de pensii, reforma administrației fiscale, reforma salarizării în sectorul public, reforma guvernanței companiilor de stat. Aceste predicții nu includ evenimente care ar putea apărea pe parcurs, fiind cunoscute problemele de natură politică și administrativă ce le însoțesc pe cele ce țin de dezechilibrele macroeconomice, de la impredictibilitatea legislativă la calitatea actului de pregătire și implementare a politicilor publice, printre altele.
Experții Comisiei Europene mai atrag atenția că România a făcut în mod repetat și sistematic derogări de la regulile fiscale naționale și de la calendarul adoptării strategiei fiscale pe termen mediu stabilită prin cadrul fiscal național. Astfel, spun aceștia, ajustarea bugetară a României trebuie să se bazeze pe aplicarea pe deplin a cadrului fiscal național, evitând astfel aceste derogări.