Drona rusească și spațiul public

Drona rusească și spațiul public

O dronă s-a prăbușit într-un loc populat în Galați, rănind două persoane, pe fondul unui atac al Federației Ruse asupra unor obiective ucrainene de pe Dunăre.

Ceea ce a urmat în plan național și internațional este cunoscut. Având în vedere reacțiile, merită amintite următoarele trei puncte.

Spațiul public din România este puternic deconectat de la realitate, de aici și unele reacții disproporționate la adresa unor instituții publice care și-au făcut treaba având în vedere reducerea riscurilor unei intervenții. Este deconectat de la realitate pentru că este mințit constant cu privire la capacitățile Federației Ruse, dar și cu privire la perspectivele de apărare ale României. Și neinformarea cu privire la capacitățile de apărare ale României se bazează pe necunoașterea realității mediului internațional în care trăim, nicidecum pe acuzațiile care s-au adus unor instituții publice în mod nedrept. Ofer exemplul Ministerului Apărării Naționale care, după ce a avut o intervenție impecabilă în spațiul public în prima parte a zilei, ulterior reprezentanții săi (purtător de cuvânt, ministru, etc.) au început să spună perle pe la televiziuni, radiouri, și alte publicații. Liderii de opinie, la rândul lor, urmează o agendă politică deconectată de la această realitate, dovedit prin ceea ce am văzut prin unele podcasturi și mesaje în social media.

Șovinismul a reapărut într-un mod neașteptat în ultimii ani în România. De data aceasta, este îndreptat împotriva Rusiei, sub pretextul opoziției și condamnării agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei. În realitate, nu este condamnată agresiunea, ci sunt mesaje de ură, excluziune, și de superioritate națională față de un popor din vecinătate despre care nu se știe mai nimic. Stereotipurile și prejudecățile care circulă sunt lipsite de dovezi factuale. Mai sunt și multe deformări ale unor evenimente istorice, uneori lovind puternic în memoria cauzelor și consecințelor unor conflicte majore. În alte cuvinte, spălarea pe creier a ajuns politică publică. Președintele României Nicușor Dan a reușit să evite să intre în această horă, deși este intens promovată de susținătorii săi. Am observat problema șovinismului și în cazul membrilor unei organizații pe care am coordonat-o câțiva ani, cu participanți provenind în special din zonele considerate acum „pro-europene”.¹ Am văzut că au diseminat în spațiul public digital o serie de materiale luate de la un șovin aflat de cealaltă parte, deloc surprinzător când extremiștii se întăresc reciproc în dauna cooperării. De observat și cum șovinismul este însoțit de naționalism, etnocentrism, și militarism.

Al treilea punct, amintind de cooperare, ține de decizia României de a închide consulatul general al Rusiei de la Constanța. Un pic amuzant, imediat după decizie a fost lansată în spațiul public inclusiv punctajul cu centrul de spionaj; amuzant întrucât este descrisă activitate curentă a unei astfel de instituții și, în anumiți parametri, nici nu se poate numi spionaj. Pentru a rezolva un conflict este nevoie de dialog, iar pentru dialog ai nevoie de canale de comunicare. Inclusiv consulatele reprezintă un canal de comunicare. Închiderea consulatului nu face decât să limiteze mai mult opțiunile de dialog. Drona din România a venit într-un moment în care la nivel european este în discuție cine va fi reprezentantul Uniunii Europene care va fi pus să discute cu Vladimir Putin pe tema încheierii războiului din Ucraina. În aceste momente, Europa lipsește din orice discuții privind perspectivele de pace din Ucraina, rolul său fiind doar de a achita factura de pace și reconstrucție, la fel cum acum primește beneficiile războiului. Pozițiile Statelor Unite, Chinei, și Rusiei cu privire la conflictul din Ucraina sunt cunoscute, iar cele trei părți au avut dialoguri consistente. Au avut dialoguri inclusiv când obiecte zburătoare au intrat pe teritoriul lor (de exemplu, balonul din Hainan ajuns până în Carolina de Sud). În fine, reacția românească a fost disproporționată pentru un incident care, de obicei, se rezolvă cu câteva telefoane, câteva întrucât comunicarea directă este mai dificil de realizat zilele acestea.

1. folosesc ghilimelele întrucât toți membrii de-a lungul timpului erau pro-europeni, însă în timp s-au filtrat toți care nu aderau la această viziune șovină, inclusiv subsemnatul [↩]