Devalizare verde digitală (PNRR)

Verde pe hârtie

Pentru cine nu știe, Administrația Prezidențială are departament pentru schimbări climatice, un departament de sinecuri care nu reflectă nevoile reale pe zona de schimbări climatice din România. De exemplu, nu știm să fi spus ceva despre presiunile inflaționiste aduse de Pactul Ecologic European, ori despre costurile mai mari pentru importuri de bază în baza propunerii europene de instituire a unui mecanism de taxare suplimentare a carbonului la frontieră, ori despre abandonarea de către Banca Centrală Europeană a mandatului independenței pentru favorizarea unor activități economice așa-zise ecologice, mai scumpe și cu o agendă politică clară. PNRR vine spune că departamentul de sinecuri în schimbări climatice va trebui extins la nivelul fiecărui minister. Toate ministerele vor fi obligate să recruteze câte trei specialiști în schimbări climatice. Nu este tot. 

Combaterea pe hârtie a schimbărilor climatice apare și când Secretariatul General al Guvernului vrea să facă un site de peste patru milioane de euro pentru măsurarea unor indicatori. Veți spune că unii elevi de liceu pot face ceva la fel de complex gratuit. Dar dacă te poți împrumuta pentru a juca la păcănelele politicilor publice, de ce să nu o faci, nu? 200.000 de euro vor merge pentru a crea un standard ocupațional de expert în dezvoltare durabilă.

Armată de experți în dezvoltare durabilă

Mai mult, 7.860.000 euro vor fi alocați pentru „experți în dezvoltare durabilă” la nivelul administrației publice. Despre dezvoltarea durabilă sunt multe de spus, plecând de la faptul că este un domeniu aflat sub o puternică influență politică și partizană, mai ales când datele nu coincid și apare opoziție la cercetările pseudo-științifice care fundamentează multe realizări ale acestui domeniu. Faptul că zeci de milioane de euro vor merge din împrumuturi pentru a duce mai departe cuvântul Gretei Thunberg ar trebui să ridice semne de întrebare, mai ales că, dincolo de orice glumă, băieții care construiesc microhidrocentrale în arii protejate și cei care întrețin mafia lemnului nu vor avea nicio problemă cu bifele din hârtiile armatei de experți în dezvoltare durabilă. 

Avem și un exemplu de ușor analfabetism funcțional în redactarea Planului (printre altele):

Este descrierea grupului țintă pentru standardul ocupațional amintit. Acel „prin urmare” nu își rostul acolo, deoarece nu vine urmarea după sintagmă. Faptul că ai un certificat de specialist în schimbări climatice nu înseamnă, în consecință, că vei contribui la decarbonizarea României. Înseamnă doar că ai o hârtie în plus la dosar și, probabil, ai fost la un curs. Mai mult, impactul pozitiv asupra întregii populației s-ar putea să fie cât se poate de negativ: scumpiri la energie, scumpiri la materiale de construcții, taxe pentru subvenționarea economiei verzi, bunuri și servicii mai scumpe. 

Mai sunt și altele pe acolo, cu câteva exemple interesante de proiecte „verzi” care afectează mediului în mod negativ – legate de ape, irigații și nu numai. Ai și reforme care merg împotriva obiectivelor de mediu. De exemplu, luat dintr-un program electoral cu copy-paste, este vorba de reducerea cu 20% a procedurilor nenecesare. Printre acestea se află și avizele de protecție a mediului. . Ajunge la 20% înainte să vadă inclusiv câte măsuri simplificabile există. Este stabilit 20% fără să ai o idee despre ce poate fi eliminat sau nu. Culmea e că acest sub-sub-sub-obiectiv vine într-o intervenție mamuto-reformistă despre evaluarea impactului reglementărilor, ceea ce nu se face în România. Iar reforma nici nu prea include propuneri specifice pe zona aceasta, dar introduce acel 20%.