Transparentizarea finanțării asociațiilor, fundațiilor, și federațiilor este necesară, dar proiectul trebuie modificat
În ansamblu, propunerea de transparentizare publică a finanțării a organizațiilor neguvernamentale este benefică și necesară.
Nu în forma aceasta, chiar dacă are doar trei paragrafe.
Cred că logica în care a fost adoptată de Senat este departe de a fi cea mai fericită, în principal datorită încălcării libertății de conștiință. Ofer mai jos un exemplu. Problema este că au trecut legi mult mai grave din acest punct de vedere la nivel național și european, fără să fie nimeni scandalizat.
Câteva puncte sunt importante:
Pragul introdus cu privire la valoarea sprijinului ar trebui eliminat, iar abordarea schimbată într-una în care să fie publicați finanțatorii în câteva situații bine deliminate: 1) desfășurarea de către aceștia de activități în același domeniu cu al entității sprijinite, inclusiv în trecut (5-10 ani); 2) obținerea de beneficii fiscale, directe sau indirecte, de către finanțatori în urma sprijinirii entității (uneori redirecționarea a 3,5% de la o persoană influentă valorează mai mult decât 5.000 RON cum este acum în lege, la fel și în variantele de sprijin din partea firmelor); 3) existența unor contracte cu entități guvernamentale, în sens extins (universități publice, autorități locale, județene, naționale, europene, internaționale, companii de stat, companii cu prezența entităților de stat în acționariat, etc.); 4) legături între conducere și membri de interes ai organizației și finanțatori (ex. amantă, creditor, coleg de partid, relații de muncă, asocieri de afaceri, etc.) în prezent sau în trecut (5-10 ani); 5) diferite situații ce pot genera conflicte de interese; 6) desfășurarea de către organizație de activități de lobby și advocacy pe lângă autorități; 7) sprijinirea de către același finanțator a vreunui partid politic, sindicat, patronat, indiferent de jurisdicție.
Legat de alte prevederi ale propunerii de lege, sancțiunilor introduse de lege sunt lipsite de proporționalitate și descurajează asociativitatea (în același timp în care cadrul normativ din același stat te obligă să te asociezi și pentru demersuri lipsite de semnificație).
De asemenea, aceste raportări ar trebui să ajungă la o entitate independentă, de preferat sub control parlamentar, nicidecum la ANAF. Altfel, schimbați logica și obligați finanțatorii să facă divulgările, pe aceleași criterii ca cele de mai sus, nu organizațiile. Având în vedere că 70 de bani pe an dintr-o dobândă îți pot afecta accesul la drepturi de bază, nu văd care ar fi această problemă.
Un alt punct relevant este că propunerea actuală vine cu un risc considerabil la adresa securității fizice a persoanei. Dacă decid cu doi colegi să înființez asociația prietenilor disidenților cubanezi, doar costurile de conformitate ne-ar duce peste prag și ne-ar pune public pe listele cu ținte ale asasinilor și teroriștilor sprijiniți de Cuba.
