Devalizare verde digitală (PNRR)

imagine: Pixabay

Digitalizarea nu înseamnă doar construcția de site-uri web și baze de date

Poate părea surprinzător, dar digitalizarea nu înseamnă doar construcția de site-uri și platforme web. Cel puțin nu în țara care este pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul societate și economie digitală.

Suntem pe penultimul loc în privința capitalului uman pe partea de digital și pe ultimul loc în privința folosirii serviciilor digitale și serviciilor publice digitale. Competențele digitale (ale populației, nu ale funcționarilor supra-formați) sunt văzute ca principala problemă. Doar 31% din populație are competențe digitale de bază, la jumătate față de media europeană. Doar 11% din populație folosește servicii bancare digitale față de 66% media din UE. 18% din persoanele între 16 și 74 de ani nu au folosit niciodată internetul. Să nu pui central partea de competențe digitale la capitolul transformare digitală denotă probleme de acceptare a realității. Mai mult, mergând în PNRR, lipsește claritate în privința posibilelor modalități de îmbunătățire a relației digitale între stat și cetățeni/afaceri. 

În schimb, avem investiții de sute de milioane de euro în site-uri și platforme digitale, unele rudimentare, fără a include aici partea de cloud guvernamental și câteva sisteme naționale electronice în zone precum justiția sau unele investiții care sunt de fapt cheltuieli curente în domeniu: 

Digitalizarea sistemului național de pensii61900000
Platforme de evaluare securizată a competentelor elevilor50900000
Platformă digitală transparentizarea legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri14000000
Un soft tip bază de date pentru venitul minim de incluziune13988397
Platformă concurs național funcționari publici6700000
Platformă digitală tichete de muncă4500000
ONE STOP SHOP Sustainable development – Localizing SDG4230000
Transformarea digitală a sectorului culturii scrise și creșterea ofertei de cărți electronice/platformă urmărire cărți electronice4000000
Instrument IT în vederea eficientizării și prioritizării cheltuielilor publice3000000
Platforma e-Velo2397000
e-Consultare “one-stop-shop” portal1300000
Platformă monitorizarea realizării priorităților anuale stabilite deComitetul interinstituțional pentru schimbări climatice1000000
CentralLab IT Platform800000
Platformă IT pentru monitorizarea si evaluarea progresului in îndeplinirea priorităților privind schimbările climatice786500
Biblioteci virtuale partajate500000
Sistem ISP IT499800
Exemple de platforme și site-uri și sumele alocate (în euro). Nu am inclus marele cloud guvernamental în tabel și multe alte propuneri similare, dar pe care le-am considerat mai relevante. Lista întreagă este disponibilă în plan, dar atenție că nu găsiți unele extrase mai sus, deoarece nu sunt amintite direct la digitalizare

Să dai aproape 2,5 milioane de euro pentru un site cu rutele de bicicletă disponibile sau 4,5 milioane pentru unul care în esență este doar o bază de date pentru verificarea tichetelor de muncă este ceva. Mai sunt vreo 171 de milioane pentru digitalizarea justiției, dar acolo sunt mai mult decât platforme realizate. Desigur, mai sunt și restul proiectelor până la 2,08 miliarde de euro. Sunt vreo 21 de milioane de euro pentru RPA, dar nu ne spune pentru ce instituții și ce procese. Sper că nu este cunoscut deja câștigătorul.

Competențele digitale și capitalul uman lăsate la urmă

Culmea e că din 2,08 miliarde de euro pentru digitalizare, doar 97 de milioane merg către competențe digitale, dintre care 0 pentru cei care au nevoie de competențe digitale (sunt niște fonduri propuse pentru vreo 248.000 de angajați pentru cursuri în domeniu și vreo 30.000 de funcționari publici, dar profilul acestora cade cel mai probabil în rândul deja cu competențe digitale de bază deja). 

Digitalizarea este de urmărit și pentru că autorii Planului național de redresare și reziliență nu au învățat nimic din pandemie, incluzând aici și faptul că nu este nimic inclus care să vină în sprijinul copiilor care chiar au avut probleme de acces în timpul școlii online, dincolo de superficialitatea tabletelor.


Supraevaluări pentru costuri

Unele proiecte incluse acolo au costuri obscene față de cerințe. De exemplu, 600.000 de euro pentru un raport de implementare al viitoarei legi privind salarizarea în sistemul public. Unii ar putea crede că în 600.000 sunt cuprinse proiectul legii, dezbateri, consultării, metodologii fără număr, recomandări tehnice, plus o parte semnificativă de cercetare. Nu, proiectul este planificat la 2.000.000 de euro, dintre care 600.000 doar pe raportul de implementare, raport ce în general nu se ridică la 10.000 de euro în cea mai complexă formulă imaginabilă. Proiectul legii are 700.000 de euro, tot pentru consultanți, de parcă tot legislativul, executivul, mediul academic din România nu ar avea capacitatea să facă o astfel de lege așa cum fac ceilalți din UE. 

Costurile cu consultanți amintite în Planul național de redresare și reziliență depășesc orice limite. De, exemplu, veți vedea că Guvernul își asumă să plătească pe zi consultanți cu echivalentul a trei salarii minime pe lună. Sunt multe exemple. De cele mai multe ori, există capacitatea și în țară de a livra expertiza respectivă, dar, mai mult, există și în instituții și organizații publice. De ce se apelează direct la grupuri externe este un mister, mai ales că sute de milioane, poate chiar mai bine de un miliard de euro vor ajunge direct sau indirect pentru servicii de consultanță în cadrul proiectelor PNRR. De multe ori, rezultatele livrate de aceștia sunt superficiale.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

One Reply to “Devalizare verde digitală (PNRR)”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *