Cum înverzim Bucureștiul?

Bucureștiul este un oraș cenușiu, mult prea întunecat, bolnav, inclusiv de boli cauzate de poluare și de un mediu dat peste cap, incluzând aici schimbările climatice. Centrul Bucureștiului este și mai trist, fără un copac în orizont, deși capitalele europene se întreg în măsuri care de care mai îndrăznețe despre cum să înverzească cât mai mult orașele.

Aceste măsuri oferă rezultate concrete la nivelul sănătății populației, calității vieții și economiei locale, pe de o parte, dar contribui și la combaterea schimbărilor climatice și reducerea pierderii biodiversității. Am văzut în pandemie cum este posibil să ai miracole de redresare a biodiversității în mediul urban, dincolo de așteptări. De altfel, Bucureștiul este printre puținele capitale europene fără o agendă verde și fără un impuls politic în această direcție, deși există puncte, măsuri concrete, care atrag atenția oamenilor – de la situația parcurilor și susținerea transportului cu ajutorul unor vehicule electrice la punctele de prim-ajutor pe căldură.

Există câteva direcții care pot sprijini acest proces, cu intervenții la nivel de transport public și privat, în general mobilitate, la nivel de locuințe, la nivel de încurajare a economiei circulare, la nivel de administrație publică, de exemplu, prin încurajarea achizițiilor publice verzi, la nivel de dezvoltare a unei economii locale cu emisii zero sau, de ce nu, chiar negative de carbon. Sunt doar câteva arii posibile de acțiune, iar intervențiile tehnice sunt fezabile, adesea necesitând un efort mai mic decât cel presupus de sutele de evenimente despre cum să facem un oraș smart. Sunt suficienți experți specializați pe această direcție, adesea fiind recomandat să fie consultați dintr-un spectru cât mai larg de orientări tehnice și politice.

Înverzirea, sau greening, se bazează deja pe o știință bine fundamentată, fie că vorbim de impactul asupra omului, ambientului natural sau ambientului antropic. Multiple arii disciplinare au venit cu contribuții, astfel încât să răspundă problemelor cauzate de administrarea defectuoasă a relației dintre om și natură, adesea cu pagubele cele mai mari asupra oamenilor, fie că sunt fizice și mentale. Beneficiile copacilor depășesc cu mult costurile plantării și întreținerii acestora. Spațiile verzi între betoane au crescut accelerat în ultimele două decenii în mai toate orașele europene majore. Distanța față de spațiile verzi este un predictor pentru speranța de viață și pentru calitatea vieții tale. Mai mult, natura în mediul urban susține o întreagă economie sectorială, de la colectare selectivă și adminstrarea spațiilor verzi la investiții în inovați, în cercetare și dezvoltare aplicate particularităților locale. De ce nu se întâmplă mai nimic în această direcție?