- M-am născut în 1994. Era o zi de sâmbătă, din ceea ce mi-au spus părinții. Atunci, am făcut pentru prima dată cunoștință cu aerul vrâncean și am început să mă număr printre cei aproximativ șase miliarde de oameni de pe Terra (între timp, a mai apărut un miliard).
- Mi-am petrecut primii 15 ani din viață în Chiojdeni, un loc magic despre care am spus de câte ori am avut ocazia pe acest blog. Este și va rămâne localitatea mea natală, locul unde rădăcinile mele sunt puternic prinse, indiferent de locul unde voi ajunge. Întotdeauna, spiritul acestei mă va călăuzi.
- În primii ani, părinții, cărora le mulțumesc pentru toate sacrificiile pe care le-au făcut și încă le mai fac pentru mine, mi-au încărcat sufletul și mintea cu o serie de valori care acum mă definesc. Am avut de câștigat de pe urma lor și mă mândresc cu acestea. Le mulțumesc pentru că m-au certat când am greșit, dar, în același timp, m-au ajutat, sprijinit și ascultat. Cred, de fapt sunt sigur, că am dobândit niște valori autentice și că, primii șapte ani de-acasă, au reprezintat una dintre cheile care mi-au deschis multe uși.
- De asemenea, nu pot să nu remarc atitudinea constructivă care mi-a fost inspirată de neamuri, indiferent de relații de rudenie. De la fiecare persoană cunoscută am învățat ceva. Mi-a revenit dreptul să aleg dacă e de bine sau de rău, dacă merită (sau nu) să duc mai departe.
- Le mulțumesc învățătorilor mei din clasele primare de la Școala Chiojdeni pentru că mi-au arătat calea și care, alături de părinți, au avut grijă ca drumul pe care îl aleg să fie unul fructuos. Așa a fost.
- A urmat ciclul gimnazial, locul unde am învățat și mi-a fost atrasă atenția unor anumite domenii. Interesul meu spre geografie (descoperit în clasa a II-a) a explodat cu o notă de 9 în clasa a V-a (o măsură care a fost incredibil de motivantă). În clasa a VI-a, am devenit președintele Consiliului Elevilor de la Școala de Arte și Meserii Chiojdeni. Nu prea știam despre ce este vorba, dar mai târziu avea să fie punctul culminant al anilor de liceu. Mi-am descoperit atracția față de limba și literatura română, față de istorie, cultură civică, informatică, geografie și biologie. În ciuda performanțelor la acea vreme la matematică, încă din clasa a V-a, m-am îndepărtat sufletește de acest domeniu. Atunci am descoperit ce înseamnă competivitatea și rolul cooperării din premiile obținute la diverse olimpiade județene la care am participat și concursuri pe echipe. Am învățat de plăcere, i must recognise.
- Admiterea la liceu a fost următorul pas. Colegiul Național „Unirea” (unde m-am implicat, dacă nu mă înșel, în majoritatea activităților de tradiție desfășurate) strălucea la acea vreme și am decis că Focșaniul, nu Râmnicu Sărat, va fi orașul în care îmi voi petrece următorii patru ani. Având a XXVII-a medie a celor admiși la specializarea matematică – informatică și necunoscând pe nimeni, nu am întâmpinat nicio problemă în alegerea specializării matematică – informatică – intensiv limba engleză. Am ales această specializare pentru că îmi oferea mai multe oportunități, nefiind foarte decis ce voi urma, dar, în principal, Facultatea de Drept de la Universitatea din București era principala opțiune. Pe acest fond, nici nu este de mirare faptul că a doua mea opțiune, la completarea fișelor cu opțiunile pentru repartizarea computerizată, specializarea filologie era următoarea.
- Ca o mică paranteză, în clasa a VIII-a, am început să scriu pe blog. A fost o decizie inspirată, fiind modalitatea prin care mi-am deschis privirea asupra lumii, am cunoscut oameni faini și am avut parte de o serie de oportunități. Blogosfera Vrancea are o parte din vină pentru asta.
- Clasa a IX-a. Un străin într-un oraș necunoscut. M-am implicat în câteva activități, am fost dezamăgit de atitudini, de persoane, de unii colegi, de ceea ce se întâmplă. A fost momentul în care mi-am dat seama că lumea este dură, că momentele deprimante nu reprezintă o soluție, că marile bucurii stau în lucruri mici. Nu am renunțat.
- În clasa a X-a, am făcut cunoștință cu Consiliul Elevilor, locul unde, din 2011, în special, am descoperit cei mai faini oameni pe care îi cunosc în acest moment. Vă mulțumesc! Nu e prima dată când spun asta, dar acesta este adevărul. Desigur, nu trebuie să neglijăm nici rolul acestei organizații în conturarea unor competențe din acest domeniu.
- În clasa a X-a (mai exact, în vacanța dintre clasa a IX-a și clasa a X-a), am descoperit Universitatea din Leeds. M-am documentat, mi-a plăcut, m-a fascinat, am devenit dependent pentru ca pe 7 noiembrie 2012 să primesc două răspunsuri afirmative pentru facultate acolo. Ce urmează? Sper și depun eforturi pentru a studia French & International Relations acolo.
- Am învățat să fiu obiectiv. Am văzut că nu multă lumea este capabilă să facă acest lucru și că este greu, dacă nu ai această calitate, să renunți la stereotipuri și prejudecăți. Argumentele îți sprijină obiectivitatea. Am reușit aici.
- Am călătorit, am descoperit culturi, am experimentat. Am vizitat orașe importante din România și din Europa. Consider acest lucru un privilegiu, unul care a reușit, în felul acesta, să mă formeze, să mă descopăr prieteni, oameni, civilizații, culturi, mentalități. Am participat la o serie de schimburi de tineri și evenimente care au fost puncte de sprijin.
- Mi-am descoperit pasiuni. Una dintre acestea a fost teatrul, doi ani consecutivi participând la Stagiunea Teatrală a Elevilor Vrânceni. Au fost momente de inspirație, clipe care au contribuit excepțional la dezvoltarea mea personală. Mulțumesc celor care au avut încredere în mine cu această ocazie.
- Am participat la olimpiada județeană de geografie, din plăcere, în toți anii de liceu. În jumătate dintre ei, m-am îndreptat și spre limba română. Am avut planuri și cu religia. Experiențe minunate.
- Mulțumesc pentru tot (prietenii, networking și experiențe): Blogosfera Vrancea, Consiliul Școlar al Elevilor, CJE Vrancea, Consiliul Național al Elevilor, International Award for Young People Romania, UK Study România și nu numai. Totodată, West Summer University, Are We Different, The ABC to a true European citizen, Reflecting our old routes in the rural youth employment, Europa mai aproape de CNE, Botoșani Model United Nations (cel mai recent) și nu numai sunt proiecte care au făcut ca anii de liceu să strălucească.
- M-am înconjurat de oameni pozitivi, motivanți, oameni care au un Univers în care totul este posibil, iar visurile devin realitate, dacă îți propui asta.
- Au trecut anii, am ajuns în clasa a XII-a, am reușit să îmi îndeplinesc tot ce mi-am propus într-o proporție de 99%. Recunosc (pentru prima dată) sunt perfecționist și îmi plac statisticile. M-au ajutat ambele în multe situații, însă au fost și momente în care mi-au creat anumite probleme. Mă simt bine și nu mă tem de ceea ce urmează. Printre obiectivele următoare se numără obținerea de finanțări pentru anul următor în UK, succes la examenul IELTS, școală, atestate, Bacalaureat, speranțe, vise și visuri, planuri și acțiuni.
- Lista rămâne deschisă, atât timp cât există optimism, sănătate, noroc și implicare. Mulțumesc!
Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.