Așa cum am spus într-un articol precedent, perioada 1-8 septembrie 2012 am dedicat-o unui proiecte foarte interesant, un schimb de tineri ce a avut loc la Tîrgu Jiu, jud. Gorj, Reflecting our old routes in the rural youth employment. Acesta a fost organizat de Asociația pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor din Mediul Rural, asociație ce are la activ peste 200 de proiecte internaționale pentru tineret în Europa.
Cum aș descrie, folosind câteva cuvinte, această experiență: interculturalitate, oameni minunați, evenimente ce au întrecut așteptările, surprize, descoperiri. Au fost niște zile în care am cunoscut peste 30 de persoane, în care am învățat o mulțime de lucruri despre Turcia, Italia și chiar despre România.
Am revăzut Castelul Bran și Castelul Peleș, am făcut cunoștință cu cunoscutele sculpturi ale lui Constantin Brâncuși (Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului), am vizitat pentru prima dată Tîrgu Jiu, am fost la Casa Cartienilor, m-am plimbat pe Transalpina și am jucat volei într-o după-amiază pe acolo, am aflat foarte multe lucruri despre mediul rural, despre case și obiceiuri, vizitând și având trei ateliere la Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești de la Curtișoara.
Pe lângă aceste avanpremiere, am descoperit că mediul rural are potențial și că sunt soluții pentru lipsa locurilor de muncă. Fie că ajutăm renașterea unor vechi meșteșurguri, fie că ne adaptăm la noutate, soluții sunt. Forță de muncă este, idei sunt, posibilitatea există. Este nevoie de oameni cu inițiativă care să facă primul pas.
În trei zile, am avut workshopuri unde am putut afla mai multe detalii despre prelucrarea lemnului, țesut și olărit în zona rurală. Prima este o metodă folosită de secole, iar unele părți se află pe cale de dispariție. Țesutul la război, de asemenea, nu mai este de ceva timp în vogă, în ciuda avantajelor pe care le oferă lucrurile făcute în acest mod. Olăritul, folosind celebra roată a olarului, este metoda prin care poți obține adevărate capodopere. Nu trebuie să uităm arta populară. Am făcut cunoștință, eu și toți ceilalți participanți, cu diverse metode de handcrafting. După aceste sesiuni, mi-am reconfirmat ideea că meșteșugurile tradițioane reprezintă o valoarea, atât în România, cât și în alte țări.
Una dintre cele mai interesante activități a fost, în viziunea mea, cea în care am contribuit, pe echipe, la realizarea unor planuri de afaceri în care să evidențiem mediul rural, afaceri care ar putea să contribuie la creșterea locurilor de muncă. După cum știm fiecare dintre noi, în mediul rural sunt foarte multe persoane fără locuri de muncă, iar valorificarea meșteșugurilor, a produselor tradiționale, potențialului agricol și turistic poate fi un mare plus pe termen mediu și lung. Pe lângă realizarea planului, a trebuit să ne gândim la metode de promovare adecvate business-ului, mediului și beneficiarilor.
Ca întotdeauna, serile interculturale, precum și timpul liber, ajută la formarea unei idei adevărate despre alte culturi, asta dacă îți dorești. A fost prima dată când am participat la o seară interculturală turcească (unde am descoperit o mulțime de lucruri despre țară, muzică, mâncare specifică, trecut etc.), am aflat lucruri noi despre Italia și am participat la realizarea serii inteculturale românești.
În final, mă bucur că am luat parte la proiectul Reflecting our old routes in the rural youth employment. Felicit organizatorii pentru tot ceea ce au făcut și pentru șansa oferită!
Mini-galerie foto:
