De vorbă cu președintele elevilor din România despre sistemul educațional românesc

Cunoaștem cu toții deficientețele sistemului nostru educațional. Ziarele internaționale au adus o serie de jigniri acestuia, prin articole care, deși reflectă o parte importantă a realității, nu sunt general valabile. Avem performanțe, avem merite deosebite, dar lipsește ceva.

Acum doi ani am descoperit Consiliul Național al Elevilor și, dorind să aflu mai multe detalii despre rolul acestuia în educația românească, precum și despre viziunea membrilor săi, am luat legătura cu Iulia Miron, o tânără clujeancă ce deține funcția de președinte al acestei structuri consultative a Ministerului Educației Naționale, organizație cu peste trei milioane de membri.

Mădălin Blidaru: Salut, Iulia! Mulțumesc că ai acceptat invitația de a-mi acorda acest interviu despre sistemul educațional românesc.

Iulia Miron: Servus! Îmi face plăcere să răspund întrebărilor tale.

Mădălin Blidaru: Mă bucur. Propun să începem cu următoarea întrebare: Care este viziunea ta despre sistemul educațional românesc?

Iulia Miron: Sistemul educațional românesc oferă o bază teoretică bună, însă nu este adaptat condițiilor socio-economice actuale. Pe de o parte, la nivel social, sistemul nu se axează suficient pe dezvoltarea personală a elevilor. Se încurajează prea puțin munca în echipă și abilitățile de comunicare eficientă(în general, elevii ascultă doar ceea ce le este predat, având puține posibilități de afirmare). Pe de altă parte, în contextul economic actual, se caută persoane specializate în domeniile de muncă, specializare pe care sistemul nu o oferă în prezent, având în vedere faptul că elevii nu se pot axa pe anumite domenii de studiu. Cu exepția alegerii profilului la începutul clasei a 9-a și a „opționalelor obligatorii”(paradoxal), elevul nu are nicio putere de decizie asupra materiilor pe care le studiază. În consecință, alegerea unei direcții în ceea ce privește cariera pe care un elev dorește să o urmeze este dificilă. Elevul este constrâns să se focuseze mult prea mult pe materii de care nu este interesat în mod direct.

Un alt aspect care ar trebui luat în considerare în cazul unei reforme în educație îl reprezintă învățământul tehnologic. Școlile tehnologice nu pregătesc elevii pentru piața muncii și nu sunt promovate ca o alegere viabilă în defavoarea învățământului teoretic. Consider că ținând cont de aceste aspecte, sistemul educațional poate fi mult mai performant, dezvoltând personalitatea elevilor și pregătindu-i realmente pentru piața muncii.

M.B. : Ai perfectă dreptate, însă, în acest moment, vorbim despre acest sistem educațional, unul supus multianual reformelor, ca fiind rezultatul unei colaborări între elevi, profesori, părinți, autorități, mediul ONG și cel de afaceri?

I.M. : Nu. O asemenea colaborare ar trebui să creeze un sistem educațioațional care ar reflecta nevoile societății. Din păcate, de ani de zile, suntem martorii unui joc politic. Odată cu schimbarea guvernării a devenit o regulă schimbarea Legii Educației. Reformele se reduc la schimbări, nu la schimbări în bine.  O reformă eficientă în educație necesită o durată medie spre lungă de timp pentru a fi posibilă analiza rezultatelor. Consecințele acestor reforme succesive cauzează o confuzie generală în rândul elevilor și a societății. Sistemul nu conferă siguranță și stabilitate, caracteristici esențiale unui  mediu de devoltare, precum cel educațional.

M.B. : Ești președintele Consiliul Național al Elevilor de la începutul lunii februarie 2013. Citeam la descrierea paginilor de pe Facebook a acestei structuri „reprezintă în prezent elevii din România, fiind un factor important al democratizării școlii și incurajării relației de parteneriat profesor-elev”. Cum contribuie CNE democratizarea școlii?

I.M.: Democrația este forma de organizare și conducere a unui colectiv care asigură participarea tuturor membrilor în procesul decizional, direct sau indirect. Consiliul Elevilor este structura reprezentativă a elevilor care apără drepturile și interesele acestora fiind implicat în diverse foruri decizionale. La nivel școlar, reprezentantul elevilor participă în ședințele Consiliului de Administrație, la nivel județean, președintele participă la ședințele Consiliilor Consultative ale Inspectoratelor Școlare Județene, iar la nivel național, CNE funcționează ca structură consultativă a Ministerului Educației Naționale. Această implicare a elevilor în luarea deciziilor, dar mai ales faptul că acestă structură funcționează în baza principiilor democratice contribuie la întregul proces de democratizare a sistemului. Reprezentanții elevilor sunt aleși de către aceștia, indiferent de nivel, iar deciziile sunt luate în urma procesului de vot. De asemenea, Consiliul Elevilor reprezintă un stagiu de formare a unor lideri care să lupte în continuare pe viitor pentru realizarea idealurilor comuntății.

M.B.: Auzim des ideea de „schimbare” in diferite forme: „avem nevoie de schimbare”, „schimbarea are loc în aceste momente”. Educația din România caută, in momentul acesta, schimbarea sau stabilitatea? Care dintre acestea este calea spre performanță si cum contribuie Consiliul Național al Elevilor la atingerea acesteia?

I.M.: Ceea ce se întâmplă în prezent este o încercare de schimbare în bine. Chiar dacă intențiile sunt bune și nu neapărat toți oamenii din conducerea sistemului au alte diverse interese, felul în care schimbările sunt gândite atrag alte consecințe decât rezultatele dorite. Lipsa analizei situaților și lipsa modificărilor în funcție de nevoile și evoluția societății au ca finalitate o lipsă de stabilitate. Chiar dacă sistemul se dorește a fi perfomant, rezultatele schimbărilor nu se îndreaptă spre această direcție. Calea spre performanță, o reformă a procesului educațional reprezintă o mobilizare a întregii societăți pe o anumită perioadă de timp. Educația și sănătatea reprezintă domeniile principale pe care o societate ar trebui să se bazeze. De vreme ce fondurile alocate pentru educație sunt efectiv mult sub costurile unei investiții în această direcție, nu putem vorbi de o reformă adevărată. Fiecare generație încearcă să valorifice și să se descurce cu ceea ce este deja în sistem. Din păcate, sistemul este foarte afectat de lipsa pregătirii resursei umane. Datorită remunerației profesorilor, meseria aceasta nu reprezintă cu adevărat o oportunitate în cariera unei persoane, ci, din contră o alternativă a lipsei altor oportunități în piața muncii. Dotarea unităților de învățământ lasă de dorit, iar o serie de alte componente ale sistemului, precum programa școlară despre care vorbeam anterior, necesită o investiție mult prea mare pe care, în condițiile economice actuale, statul nu își permite să o ofere, chiar dacă ar avea ca finalitate rezultate reale spre performanță.

Consiliul Național al Elevilor contribuie la exprimarea nevoilor elevilor și totodată la formarea resursei umane, a liderilor de mâine care vor fi probabil mai pregătiți să gândească un sistem educațional performant și să contribuie la construcția unei societăți puternice, civilizate.

M.B.: Trebuie să avem ca scop, ca popor, să educăm generațiile actuale și viitoare prin intermediul unor valori autohtone, să învățăm în școală și în afara ei cum să ne păstram identitatea, sau să ne axăm pe o educație internaționalizată, una care să se bazeze pe principii care au dat roade în Occident?

I.M.: Este foarte important să învățăm în școală și în afara ei despre identitatea noastră ca popor, istoria noastră și  să avem la bază niște valori și principii autohtone. Nevoile societății românești, mentalitatea poporului nu este neapărat aceeași cu cea internațională, însă trebuie să existe un echilibru și o concordanță. Trebuie să fim conștienți de rezultatele pe care le au alte state, să analizăm felul în care au ajuns să le obțină, iar în cazul în care modelele de funcționare ar fi eficiente și aplicabile sistemelor noastre să le adoptăm. Nu trebuie să ne hazardăm în a lua parte la această globalizare a valorilor, avem capacitatea de a gândi în folosul societății noastre.

M.B.:  Ca o mică concluzie, echilibrul între curentele naționale și cele de pe plan exterior sunt necesare. Mulțumesc pentru timpul și interesul acordat acestui interviu! Totodată, doresc să îți urez succes în mandatul acesta și, desigur, să auzim cât mai des de Consiliul Național al Elevilor, această școală de lideri. Mulțumesc!

I.M.:  Mi-a făcut plăcere! Toate cele bune!

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

One Reply to “De vorbă cu președintele elevilor din România despre sistemul educațional românesc”

Comments are closed.