Să discutăm despre dreptul de vot al elevilor în Consiliul de Administrație

Când vine vorba despre acest subiect, părerile sunt împărțite. Am fost și sunt la curent cu ceea ce se întâmpla la acest nivel, reprezentanții Consiliului Național al Elevilor organizând anul acesta chiar și o serie de dezbateri la nivel național pe această temă.

Conform unei statistici realizate de către Consiliul Național al Elevilor în perioada 25 martie – 31 martie 2012, din 999 de unități de învățământ în doar 326 unități de învățământ (32,56%) reprezentantul elevilor participă permanent, în 218 unități (21,77%) participă parțial iar în 455 de unități (45,45%) reprezentantul elevilor nu participă deloc. Astfel doar în 54,33% din unitățile de învățământ chestionate se respectă legea.

Legea Educației Naționale (1/2011) precizează faptul că reprezentantul elevilor participă,  de regulă, în  ședințele consiliilor de administrație ale unităților de învățământ cu statut de observator.

În acest moment, o propunere de modificare a acestei părți a primit avizul nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social, proiectul legislativ aflându-se la Camera Deputaților. Pentru ambele poziții, există argumente pro și contra, principalele împotrivă fiind faptul că elevul nu are experiență în totalitatea subiectelor discutate și votate în CA, este ușor de manipulat și nu este major, deci nu are răspundere juridică deplină.

Ca argumente pozitive, întâlnim responsabilizare elevilor, reprezentarea corectă a beneficiarilor sistemului educațional, creșterea transparenței decizionale și întărirea relației de parteneriat dintr elevi și profesori. Desigur, există, și de această dată, un amalgam de motive pe care nu le voi enumera.

Am discutat cu mai multe persoane despre acest aspect în ultimele optsprezece luni, cred, iar poziția mea este undeva pe la mijloc. Nu sunt de acord cu dreptul deplin datorită răspunderii mult prea mare și pericolelor la care sunt supuși elevii. Totodată, este necesar să aibă un cuvânt de spus în procesul decizional de la nivelul unității de învățământ.

Astfel, încă mă mai gândesc dacă poziționarea mea este una dintre următoarele:

• drept de vot în problemele ce privesc DIRECT elevii prin mandatarea unui elev major din partea Consiliului Școlar al Elevilor, cu riscul ca în situații extreme să putem vedea la televizor titluri de genul: „elev ajuns la închisoare pentru șpaga primită alături de membrii Consiliului de Administrație pentru aprobarea unei decizii” sau
• prezență obligatorie în Consiliul de Administrație cu rol consultativ, în felul acesta nemaiavând doar o treime din președinții consiliilor școlare ale elevilor din România chemați în funcție de starea de euforie a direcțiunii.

În a doua situație există o serie de avantaje:

• lipsa riscului de la primul punct;
• elevii interesați, implicați și documentați vor putea să se facă auziți și vor avea un cuvânt de spus, putând să convingă ceilalți membri;
• prezența lor va fi obligatorie.

Înțeleg faptul că vorbim despre situații extreme în privința drepturilor depline/parțiale, dar acestea pot posibile. Fiind posibile, nu sunt de dorit să se întâmple, ținând cont de măsurile „nepotrivite” care se iau. Într-adevăr, în felul acesta îi putem responsabiliza, dar sunt multe cazuri pentru care acest proces de transformare nu poate fi făcut și nu toți au cunoștințele necesare pentru a ști să facă alegerea corectă.

Atașez integral comunicatul transmis de Consiliul Național al Elevilor în această privință, astăzi, 13 septembrie 2013:

Consultarea elevilor şi implicarea acestora în procesul decizional de la nivelul unităţii de învăţământ reprezintă acţiuni specifice unui stat democratic şi a unui învăţământ aflat în continuă dezvoltare. Pentru a garanta aceste drepturi prin lege, Consiliul Naţional al Elevilor a elaborat şi trimis tuturor parlamentarilor României un proiect legislativ care are ca scop modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 în vederea întăririi rolului beneficiarilor direcți în buna desfășurare a procesului educațional. Astfel, reprezentanţii elevilor vor să redobândească dreptul de vot în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ pierdut odată cu promulgarea Legii nr.1/2011. În prezent, propunerea legislativă a fost depusă la Camera Deputaților.

Legea Educației Naționale a modificat modul de constituire a Consiliului de Administrație prin articolul 96. Alineatul (3) al acestui articol reglementează prezența reprezentantului elevilor în calitate de observator cu mențiunea “de regulă”. Actualul cadru legislativ intră în contradicție cu prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare al Unităților de Învățământ Preuniversitar, articolul 33 litera e) care pune pe picior de egalitate gradul de reprezentare între elevi, părinți, reprezentanți ai autorităților publice locale și ai agenților economici.

Conform unei statistici realizate de către Consiliul Național al Elevilor în perioada 25 martie – 31 martie 2012, din 999 de unități de învățământ în doar 326 unități de învățământ (32,56%) reprezentantul elevilor participă permanent, în 218 unități (21,77%) participă parțial iar în 455 de unități (45,45%) reprezentantul elevilor nu participă deloc. Astfel doar în 54,33% din unitățile de învățământ chestionate se respectă legea.

Prin modificarea legislativă propusă, ne dorim obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor.

Ne fundamentăm această solicitare în baza principiilor enunțate de: Constituția României, Legea Educației Naționale 1/2011, Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea 52/2003 privind transparența decizională, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Convenția pentru Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU și ratificată prin Legea 18/1990.

Modificările propuse vor duce la îmbunătățirea cadrului de reprezentare a elevilor, ca beneficiari principali ai sistemului educațional din România, va duce la o creștere a implicării elevilor în viața școlară și va duce la crearea unui sistem de responsabilizare a factorilor decizionali.

Elevii vor putea prezenta o situație reală Consiliului de Administrație cu privire la mediul de învățământ preuniversitar de la nivelul fiecărei instituții. De asemenea, prin introducerea acestei măsuri, transparența privind luarea deciziilor va crește,  fiind posibilă o diseminare a informațiilor mai eficientă și mai rapidă. În plus, elevii ar putea veni cu propuneri adresate Consiliului de Administrație prin reprezentantul lor.

De asemenea, recunoașterea elevilor ca beneficiari primari ai sistemului educațional și acordarea dreptului de implicare în luarea deciziilor va duce la întărirea relației de parteneriat între elevi și profesori și acest lucru va asigura un respect reciproc între părți.

Prin participarea reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație se va dezvolta spiritul democrației în rândul elevilor și profesorilor. Astfel, elevii vor învăța să își exprime punctul de vedere în raport cu factorii decidenți și vor contribui la bunăstarea societății prin implicare în viața școlară. Experiența dobândită în cadrul unei structuri de conducere cum este Consiliul de Administrație va forma anual 2000 de absolvenți cu experiență în procesul de luare a deciziilor. Astfel, această experiență poate fi considerată un rezultat educațional centrat pe competențe. Cei 2000 de absolvenți care au participat în Consiliul de Administrație sunt pregătiți să conducă afaceri sau să participe în viața publică sau politică.

Lipsa de transparență în procesul decizional este prezentă în mediul educational, iar prin prezența reprezentatului elevilor transparența decizională va fi vizibil îmbunătățită.

Din cauza prezenței unui reprezentant al elevilor, discuțiile Consiliului de Administrație vor fi în deplină legalitate deoarece Consiliul de Administrație nu va mai putea adopta hotărâri care ar putea fi catalogate drept abuzive sau ilegale. De asemenea  se va reduce fenomenul corupției deoarece un elev nu va tolera acest fenomen în momentul în care îi sunt lezate drepturile.

Dreptul de vot al reprezentantului elevilor în Consiliul de Administrație consolidează poziția Consiliului Școlar al Elevilor în raport cu  conducerea unității de învățământ preuniversitar, totodată presupune creșterea gradului de reprezentativitate a Consiliului Școlar al Elevilor al unității de învățământ, implicând o responsabilizare signifiantă a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor militează pentru obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație și solicită acordarea avizului favorabil de către Ministerul Educației Naționale pentru inițiativa legislativă aflată la Camera Deputaților și face un apel către toți deputații Parlamentului României sa sprijine redobândirea dreptului de vot al reprezentantului  elevilor în cadrul Consiliului de Administrație.

“Obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor semnifică o creștere a legitimității deciziilor Consiliului de Administrație, iar acest lucru asigură o mai bună aplicabilitate în rândul celor vizați de către aceste decizii. De asemenea, reprezentantul elevilor va putea să se asigure de respectarea legislației în vigoare, cu privire la drepturile elevilor, iar în caz contrar, să sesizeze eventualele încălcări ale acestora. Societatea democratică are responsabilitatea de a educa elevii corespunzător principiilor democratice. Școala trebuie să formeze cetățeni. Democrația participativă trebuie să fie implementată în școli, precum este de exemplu în Austria, unde Consiliul de Administrație este format din trei reprezentanți ai elevilor, trei reprezentanți ai părinților și trei reprezentanți ai profesorilor” Iulia-Flavia MIRON, președinte al Consiliului Național al Elevilor

*sursă imagine: facebook.com/consiliulelevilor

Madalin Blidaru

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.