Nevoia unui plan economic pentru integrarea refugiaților

Nevoia unui plan economic pentru integrarea refugiaților

Aproximativ 80.000 de refugiați au fugit de războiul din Ucraina și au intrat în România în cele zece zile de conflict de până acum. În Polonia, au intrat peste un milion, dar este o altă discuție. Probabil ar fi venit puțin mai mulți și în România, dacă nu ar fi fost distanțe relațiile bilaterale pentru o lungă perioadă de timp.

Numărul este cel raportat de UNCHR, pe baza datelor raportate de autoritățile române. Este probabil o estimare realistă, ținând cont de fluxul de persoane care a venit, corelat cu mișcările de transport și eforturile depuse de autorități. 80.000 de refugiați înseamnă mai mult decât populația unui oraș precum Focșani, ceea ce ridică o întrebare fundamentală: cum facem să dispersăm aceste persoane în întreaga țară și să le oferim în același timp o șansă de integrare? Până la finalul conflictului, vom avea un număr ce ar putea la echivalentul populației pe care o are acum județul Sibiu. Este admirabilă solidaritatea populației și reacția de criză a autorităților, însă este nevoie de o soluție pe termen mediu și lung pentru a nu transforma România în Iordania, solidari cu cei aflați în probleme, dar incapabili să le oferim șansa la un trai decent.

Integrarea are nevoie de sprijin pe mai multe dimensiuni. Una este cea comunitară, care se desfășoară, acolo unde oamenii și-au găsit un loc, cu o contribuție semnificativă a persoanei. La fel, pot exista inițiative sociale, este o altă dimensiune cu nenumărate direcții de acțiune. Cultural, este nevoie de alte intervenții. Este important ca refugiații să își găsească și voci politice. Dar principala problemă este de natură economică. Oamenii aceștia au nevoie de integrare în economia României, iar România nu are experiența unor programe semnificative de crearea de locuri de muncă. Nu a reușit nici cu cetățenii de aici, norocul lor fiind deschiderea granițelor, iar experiențele folosirii fondurilor europene pentru programe de ocupare și pentru investiții cu potențial de dezvoltare a unor ramuri industriale și, implicit, de ocupare a unor poziții calificate nu sunt cele mai bune sau recomandabile pentru a fi folosite. Motiv pentru care este nevoie de o dezbatere serioasă, cu participanți din mediul economic, de la nivelul autorităților, cu idei venite din mediile academice și de reflecție, pentru a gândi un plan de integrare economică.

Câteva caracteristici necesare unui plan de integrare economică pentru refugiați:

  • accentul pus pe investiții productive, capabile să ofere locuri de muncă decente pentru persoanele angajate;
  • orientare către viitor, întrucât există riscul de a veni cu idei nesustenabile, dar care au suficient sprijin politic pentru a fi puse în aplicare;
  • tranziția ecologică oferă o oporunitate unică de pregătire a unor proiecte de amploare relevante național și european în care să fie incluși refugiații;
  • complementaritate cu PNRR, nu identificare cu PNRR; de asemenea, pachetul nu ofere varianta de rezervă, nefolosită de nimeni, în cazul eșecului primelor variante de ocupare;
  • corelarea acestora cu pachete de investițiile în capitalul uman pentru atragerea numărului ridicat de tineri în acest proces;
  • monitorizarea direcțiilor de acțiune împotriva segregării ocupaționale sau investiționale în funcție de statut; este păgubos să ai industrii dedicate unei etnii;
  • preferința trebuie acordată unor proiecte economice cu impact societal, cu participare deschisă oricui din rândul forței de muncă, cu o distribuție geografică largă;
  • recrutarea pentru acest plan are nevoie de un birou dedicat, căci agenția publică de recrutare nu are în acest moment funcțională nici baza de date către care trimite refugiații de pe site să își caute locuri de muncă;
  • planul trebuie însoțit de un pachet de reforme care să faciliteze mobilitatea internă a refugiaților și, în general, a populației active din România; încă sunt numeroase bariere;
  • de asemenea, mobilizarea agențiilor publice pentru identificarea capitalului uman refugiaților este o urgență;
  • planul are nevoie de o monitorizare atentă a îndeplinirii obiectivelor, cum ar fi, de exemplu, cel puțin 80% dintre refugiați angajați până la 1 martie 2024.

Acum întrebarea cheie, schițează cineva în acest momente un plan economic si de investiții pentru integrarea refugiaților?

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *