Riscul compunerii riscurilor în criza ucraineană

Riscul compunerii riscurilor în criza ucraineană

Centralitatea energiei (petrol și gaze naturale) în raport cu criza ucraineană este îngrijorătoare.

Într-adevăr, energia contează, este una dintre resursele esențiale pentru desfășurarea de actitivități economice și pentru garantarea securității, însă este un singur element într-un tablou mai complex. Este soarele din tabloul cu peisajele de vară. Războiul economic dintre țările dezvoltate, pe de o parte, și Rusia și Belarus, pe cealaltă parte, cuprinde măsuri de retaliere asimetrice, cu șocuri complexe, înțelegând prin șoc complex inclusiv cele rezultate din combinația mai multor riscuri. Și apar probleme în momentul în care rolul Federației Ruse și al Belarusului în sistemul internațional nu sunt înțelese sau sunt subînțelese.

Un exemplu concret este relatat de Financial Times în ediția de vineri, 4 martie 2022, dar este doar un exemplu, nicidecum luând în considerare întreaga pânză necesară aprovizionare (mai simplu, vorbim de supply web, nu de supply chain, când vine vorba de comerțul internațional). Jurnaliștii publicației realizează un studiu de caz pe presiunea supra industriei de chipuri generată de difficultățiel de aprovizionare cu unele gaze critice rare și oferă cazul gazelor neon, a căror producției este dependentă de situația din lanțurile economice ale Uniunii Sovietice. Vom spune că URSS este istorie. Corect, dar după cu explică FT, gazul neon este rezultatul unor procese tehnologice aferente producerii oțelului din Rusia, cu purificare în Ucraina, țară care de altfel aprovizionează 50% din necesarul de gaz neon. Și aparent este necesar industriei chipurile, industriei oricum aflată sub mari probleme pe fondul unei crize de producției, producție dependentă aproape exclusiv de China, Taiwan și Coreea de Sud. Este treaba inginerilor, specialiștilor în procese industriale chimice să se ocupe de cazul gazului neon, însă ideea acestui exemplu este de a evidenția cât de mult contează în peisajul internațional al efectelor neașteptate. Iar procesele tehnologice industriale nu se rezolvă fără intervenții substanțiale pe ani buni.

Care este legătura cu România? În primul rând, avem legăturile directe, cum este cazul grupului Renault cu fabrica Dacia de la Mioveni care și anul trecut a avut o perioadă în care a întrerupt producția pe fondul crizei de chipuri, temporar, câteva zile, dacă nu mă înșel, criză care, pe fondul acestor evoluții, va mai dura vreo doi-trei ani, în varianta optimistă. Dar sunt și cele indirecte, subliniind efectele asupra economiei germane, asupra industriei de componente auto-moto, asupra altor produse care necesită chipuri, telecom, etc., inclusiv din industria de apărare. Până când regulamentul european al chipurile va produce rezultate, deja va fi altă lume. Însă suficient pentru compunere altor riscuri.

Este aproape imposibil să fie listate riscurile asociate. Rusia și Ucraina rămân unii dintre cei mai importanți exportatori de materii prime pe plan global, cu capacități industriale funcționale. Nu excelente, dar funcționale, suficient cât să asigure mersul lucrurilor. Metale de diferite feluri, cereale, mici echipamente, uneori chiar și niște softuri foarte limitate, iar lista continuă. Toate acestea se confruntă cu niște probleme directe (sancțiuni ale relațiilor de export-import, cum este cazul sectorului high tech), dar și indirecte, cum este frica de sancțiuni sau imposibilitatea desfășurării acțiunilor, cum este cazul exodului de companii multinaționale occidentale din Rusia, probleme de transport și conectivitate, printre altele. Și până vor fi gata alternative, deja între Orientul Mijlociu și chiar și Uniunea Europeană vor fi destabilizate.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *