Minima dovadă de civilizație

În ultimele zile, au apărut tot mai multe știri despre acte de vandalism și distrugeri publice. Nu sunt o noutate, căci în multe locuri ai merge vei vedea în locurile publice un dezastru, însă arată că lipsește adesea o minimă dovadă de civilizație. Multe gări din țară erau într-o perioadă într-o astfel de situație, cu numeroase bunuri vandalizate, distruse sau imposibil de utilizat.

Parcurile publice sunt în multe locuri în situații similare. La fel, mobilierul stradal și altele. Primăria Ploiești anunță „acțiuni organizate și concertate de vandalism”. În alte locuri vedem cum au fost furate lămpi și panouri fotovoltaice de pe marginea drumurilor. Era o perioadă în care dispăruseră bariere la trecerea de nivel la calea ferată, nici nu este nevoie să ajungem la barbaria la care au fost supuse vagoanele CFR. Dacă mai vorbim de ceea ce se întâmplă pe partea de protecția mediului, cu participarea inclusiv a administrației statului la distrugere, concluzia rămasă multor este simplă. România este un sat fără câini.

Îngrijirea spațiilor publice, cele pe care le folosim cu toții și pentru a căror dezvoltare plătim cu toții, căci sunt realizate cu resurse publice, este standardul minim pentru o societate civilizată. Este unul dintre elementele principale pe care le vezi când mergi în Vest, evident când nu nimerești într-o zonă distrusă de multiculturalism cum este periferia Parisului, sau în Est în zonele organizate. Diferența în privința amenajării și îngrijirii spațiului public se vede orice graniță ai folosi pentru a ieși din România.

Dincolo de o minimă dovadă de civilizație, problema îngrijirii spațiului public este și o dovadă de respect față de comunitate, de colocatari și persoanele angajate să aibă grijă că spațiul public arată bine.

Avem o problemă de „civilizație”, de bună creștere, de respect față de comunitate, și mai este și una ce ține de disciplină economico-financiară și interes pentru investițiile publice, o problemă ce țin de modul în care administratorii se ocupă de resursele pe care le folosesc pentru obiectele pe care le administrează.

Vorbim de o problemă recunoscută și acceptată de majoritatea largă a populației țării. Nu este unul dintre acele subiecte obscure, ci unul foarte clar. Mai era cazul faimos în social media acum ceva timp în care un personaj arunca gunoiul din proprietatea sa privată în plină stradă. Sunt și alte cazuri. Ce este de făcut?

O primă soluție este înăsprirea amenzilor și asigurării că acestea urmăresc pe o perioadă largă persoana respectivă. În al doilea rând, este nevoie de aplicarea acestora. Monitorizarea în locurile aglomerate poate fi făcută cu mai multe sisteme CCTV. Educația generală are o problemă dacă nu reușește să convingă aproape toți copiii de ce spațiul public merită protejat și respectat. Mai este nevoie și de rezolvare unui hazard moral în care cei care nu respectă regulile sunt iertați și nevinovați în România, în timp ce cei care le respectă sunt buni de plată.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.