A mai rămas o zi (și două nopți) până când voi susține examenul de Bacalaureat: română – luni, matematică – miercuri, biologie – vineri. Este o perioadă antrenantă, nimic mai mult, una pe care o aștept din momentul în care am intrat în clasa a XII-a.
De ce am venit la matematică, am mai spus. Îți oferă mai multe oportunități, îți dezvoltă capacitățile analitice și sintetice, în patru ani, mult mai mult decât alte specializări, din perspectiva mea. Acum, voi susține și mult temutul examen la această materie, unul care a provocat lacrimi în ultimii doi ani în momentul în care rezultatele au fost afișate.
Nu mi-am propus să iau zece și nici nu am învățat de zece. Presiunea din exterior este inexistentă în privința unei anumite note, ceea ce înseamnă atât încurajare, cât și motivare. Cu examenele m-am învățat de-a lungul timpului, iar rezultatele de la simulările susținute în lunile aprilie și mai au fost încurajatoare.
Consider că pentru a încuraja efortul, pentru a promova meritul (desigur, aici intru și în polemica elitismului), subiectele ar trebui să fie între mediu și dificil, nu între mediu și ușor, așa cum au fost, de exemplu, la Evaluarea Națională pentru cei de clasa a VIII-a. Îmi doresc ca România să aibă un procentaj onorabil după această sesiunea (în sensul că o promovabilitate ca în ultimii doi ani, 45%, confirma nivelul educației românești la nivel general). Totodată, vreau un examen corect. Cunoscând nivelul elevilor, în general, 50% nu poate fi atins. Bacalaureatul are nevoie de o diferențiere. Unul care să nască și să oprească speranțe, să fie un examen al maturității care să îndrume elevii spre viitor. Din nefericire, atât timp cât se va sprijini tocitul, este imposibil.
Revenim. Am patru opțiuni principale în momentul acesta: la două contează media, la două nu contează. Toate sunt pe aria științe politice – relații internaționale, două în România (la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și la Universitatea din București) și două în Regatul Unit (la University of Leeds, respectiv University of Nottingham). Niciuna nu mă atrage mai mult de 80%, niciuna nu îmi oferă ceea ce caut eu în materie de studii de licență, motiv pentru care sunt indecis pe care cale o voi apuca. Foarte probabil, voi alege România, voi avea grijă, în momentul decisiv, să iau opțiunea pe care mi-am propus-o încă de acum doi ani. Universitatea oferă, oricum, cadrul pentru a te specializa pe un anumit domeniu. Mai repet, oferă cadrul…
Cele nouă ore de examen sunt irelevante. Motivele le cunoașteți.
Referitor la situația admiterii, la două zile după aflarea rezultatelor de la Bacalaureat, susțin examenul de admitere la o altă materie. Altfel spus, îmi este nefolositoare media. Dacă fac altă alegere, media contează. Practic, mă bucur de libertatea de a alege și, indiferent de rezultat, am cel puțin două planuri de rezervă.
Încheind, urez succes și atenție tuturor celor care s-au pregătit în ultimii patru ani de liceu pentru susținerea acestor probe. Cât despre noroc, nu există.
One Reply to “Cu o zi înainte de #bac2013”
Comments are closed.