Cardul de sănătate e bătaie de joc. Accesul la sănătate în practică

Cardul de sănătate e bătaie de joc. Accesul la sănătate în practică

Este din ce în ce mai clar că în România nu mai există servicii universale de sănătate. Universale nu conform definiției de pe hârtie, ci universale din prisma accesului persoanelor din această țară. Pe lângă scheme prin care este redus bugetul pentru unitățile publice de sănătate într-o abordare pur arhimedică în raport cu cele private, ocrotite de stat și în caz de urgență, sunt și alte bariere.

Una dintre bariere este cardul național de asigurări de sănătate fără de care nu poți beneficia de nenumărate servicii, în particular în relație cu spitalele publice. Am auzit astăzi trei persoane în vârstă (peste 60 de ani, venituri medii spre mici, unii posibil chiar înrolați doar în economia informală, deci fără asigurare) întoarse de la acces la niște servicii de sănătate pentru că nu aveau acel card.

Nu există vreun studiu făcut până acum în România, după o metodologie serioasă, privind accesul la sănătate și servicii medicale. Dacă s-ar face, ar arăta o situație dezastruoasă în care peste jumătate din țară este în afara sistemului public. Și atunci te întrebi cum este posibil ca în aceste condiții să ai situația în care această temă lipsește din spațiul public. Ironic, vorbim de nosocomiale, dar nu vorbim de cine are acces la nosocomiale și în ce condiții.

Nu este de mirare că printre principalele preocupări ale populației când răspunde la sondaje este sănătatea. Doar că sănătatea înseamnă lucruri diferit față de ceea ce vedem la știril și pe canalele de talk show politic. Nu este vorba de acei piloni regionali multidisciplinari, de situația achizițiilor publice din spitale sau de situația medicilor, ci despre accesul la servicii de sănătate. Este vorba de ceea ce în State este cuprins în Medicaid-ul aprobat de sub Administrația Obama.

Sunt și în România o serie de servicii disponibile universal, dar condițiile de acces sunt dificile. Cardul amintit este o barieră impusă de birocrați în mod absurd. Iar o populație fără acces la sănătate este o populație nefericită, nu doar bolnavă și neproductivă.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *