Noi metode de presiune asupra societății civile pregătite de coaliția de guvernare

Noi metode de presiune asupra societății civile pregătite de coaliția de guvernare

Mi-a atras atenția o postare recentă a unui expert din societatea civilă cu privire la ultimele aventurisme ale coaliției „Revoluției bunei guvernări” la guvernare. Postarea este cu de toate, însă elementul principal este corect: USRPLUS și PNL propun legislație de inspirație autoritară, permițând exercitarea mai ușoară a presiunii politice asupra organizațiilor neguvernamentale, în particular asupra organizațiilor societății civile. Proiectul este împachetat în bune intenții, însă ascunde un impact extrem de nociv, ca efect al posibilei trecere a Registrului Asociațiilor și Fundațiilor la Registrul Comerțului.

Impactul acestor măsuri este cunoscut în zonele cu tendințe autoritare, cum este și regiunea Europei Centrale și de Est. Creează un nou instrument de presiune pe cale administrativă asupra organizațiilor neguvernamentale. Există și o realitate a României care ar trebui să ne îngrijoreze de această mișcare, respectiv regresul democratic și abaterile de la statul de drept. În urmă cu puțini ani, un partid aflat la guvernare, sub conducerea unui lider autoritar, reușea să nu vadă cum o mână politică invizibilă reușise să trimite o administrație de stat la o organizație care publicase un material critic la adresa acelui lider politic. Acum, USRPLUS și PNL vin cu o nouă propunere, una care instituie un nou mecanism de control.

Despre ce efecte ale acestei propuneri vom putea vorbi? O scurtă listă a celor care s-au petrecut în vecinătatea României și în alte părți din lume cu probleme de regres democratic ar include:

• înlocuirea mai facilă a societății civile autentice cu una supusă puterii, o falsă societate civilă;
• mai multe pârghii pentru cei aflați la putere de a supune terorii politice organizații independente;
• eliminarea spațiului civic și politic pentru vocile critice, unele dintre ele care se bazează pe platforme de tip ONG pentru a-și defășura activitatea legitimă;
• îngreunarea controlului judecătoresc și asigurării garanțiilor judiciare, inclusiv controlului judiciar, asupra acestor asociații fundații, esențial când vorbim de organizații care au de-a face cu drepturi, libertăți, anticorupție, participare publică, participare la deliberare, consultare publică, stat de drept, democrație, și alte teme asociate;
• mai multe obstacole administrative prin modul în care un executiv controlat politic poate, de exemplu, îngreuna înregistrarea asociațiilor și fundațiilor;
• coruperea unor procese democratice de participare, monitorizare și control public;
• facilitarea validării partidelor aflate la putere.

Lista nu este exhaustivă. Probabil mai sunt și alte puncte pe care le-am sărit. Până la urmă, ceea ce se întâmplă în Ungaria, Belarus, Rusia, Serbia și în alte țări din regiune pe tema asocierii publice a cetățenilor și libertății acestora de exprimare politică oferă multe exemple documentate. Tendința în zonele iliberale de transformare a societății civile în societate civilă de stat, afiliată partidelor aflate la putere sau cu putere, respectiv cu mai puțin independență, este o realitate.