Când va veni înverzirea orașelor din România?

Când va veni înverzirea orașelor din România?

Beneficiile măsurilor de înverzire în zonele urbane sunt recunoscute. Sunt elemente importante ale naturii care aduc contribuții bunăstării individuale în mediul urban și semiurban. Copacii contribuie, de exemplu, la capturarea carbonului, la răcirea orașelor, la reducerea impactului ploilor, ori al secetei. Joacă un rol important în reconstrucția unor fragile ecosisteme urbane și în aducerea unor beneficii pentru cetățeni, mai ales în privința calității aerului.

Totuși, în România rămâne un deziderat departe de orice realitate și, în mare, împărtășit de puține persoane. Copacii dispar, de multe ori cu o contribuție a autorităților locale. Solul aproape nu mai există în București, doar o mare de ciment și asfalt. Înverzirea blocurilor este departe.

Iar bariera principală nu are nimic de-a face cu anumite nevoie care mai există la nivelul anumitor orașe (ex. construcția centurii Capitalei), ci cu modul în care sunt luate deciziile, pregătirea acestora, capacitatea mediului privat de a susține investiții verzi, printre altele. În prezent, trebuie să nu îți pese de sănătatea ta să vrei să locuiești în București. Povestea cu măsurătorile independente ale calității aerului, cu poluarea de la marginea Bucureștiului, ori cu poluarea rezultată din activitățile de încălzire de la nivelul Bucureștiului sunt relevante, dar nicidecum cele mai important. Și nu justifică lipsa de acțiune pe alte paliere. Foarte bine că niște cetățeni s-au asociat și au obținut o victorie în justiție pentru anularea actualului Plan integrat de calitate a aerului, dar cel bun când se va face?

Parisul oferă un exemplu. Primarul actual Anne Hidalgo sprijină proiectul de înverzire a centrului orașului. Iar ținta este ca orașul să ajungă cel mai verde din Europa până în 2030. Nu doar că de când e primar numeroase zone au fost făcute mai prietenoase și verzi cu pietonii, dar circa 900 de mile de traseu pentru biciclete au fost înființate. Din 2024, mașinile diesel vor fi interzise în Paris, iar din 2030 cele bazate pe combustibili obținuți din petrol. Tot până în 2030 Champs-Élysées se va transforma într-o uriașă grădină urbană, cu „tuneluri” de 1,9 kilometri de arbori. Găsiți mai multe informații despre transformarea Parisului și planurile altor orașe europene într-un material publicat de revista TimeOut.

Întrebarea principală este unde a dispărut ambiția Bucureștiului, unul dintre cele mai mari orașe europene, în a deveni un oraș atractiv pentru oameni. În acest moment nu există nici dezbateri, nici planuri, nici viziune, nimic. Doar mari probleme cu lipsa apei calde, curățeniei stradale, vagabondajului, funcționării deficitare a tansportului public, șobolanilor, gestionării deșeurilor. Și totuși sunt atâtea persoane care au în fișa postului partea de strategie de dezvoltare a orașului.

Similare sunt probleme și ale altor orașe. În Timișoara, din câte am văzut, primarul Dominic Fritz reușește să pună aceste probleme pe agendă. A fost chiar ales cu un concept de inspirație ecologistă despre rolul cartierelor. Dar și acolo sunt mari probleme. Buzăul se mai mișcă în pic. Alte orașe sunt rămase mult în urmă în privința proceselor de înverzire. Unele au rămas chiar în anii 1990. Pentru mai mult optimism, las două imagini despre Parisul urban de peste nouă ani:

  1. Pădurea urbană propusă a fi în fața primăriei/Hôtel de Ville
imagine: via TimeOut.com

2. Champs-Élysées

imagine: via TimeOut.com

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *