Când te-ai gândit ultima oară la obstacolele persoanelor nevăzătoare?

Bloggeri și ONG-uri în același loc

În cadrul workshopului Youth Bloggers for No Hate Speech, în ultima zi, mai multe organizații neguvernamentale care au implementat proiecte care cuprindeau și obiectivului combaterii discursului instigator la ură au prezentat proiectele pe care le-au implementat și domeniile lor de activitate. Organizațiile neguvernamentale prezente au fost Fundația Cartea Călătoare, Centrul FILIA, Fundația Proiectul pentru Dezvoltare Academică și Educație Civică, Romano Butiq, ACCEPT, Centrul pentru Voluntariat, Agenda 21, Active Watch, E-Civis, Centrul pentru Jurnalism Independent1, existând o serie de dialoguri între bloggeri și reprezentanții acestora în ultima zi a evenimentului.

Când te-ai gândit ultima oară la obstacolele persoanelor nevăzătoare?

sursa imagine: block for the safety of visually impaired people|Shutterstock.com

Știm că persoanele nevăzătoare întâmpină numeroase obstacole. Cu ajutor, însă, o parte din acestea se pot ameliora. Cu toate acestea, accesul la educație, informație și angajare depinde foarte mult de o serie de facilități care pot fi oferite de agenți din mediul public sau privat. Este un pas spre asigurarea unor condiții mai bună, în pofida deficienței.

În cadrul sesiunii amintite mai sus, m-a interesat mai mult activitatea desfășurată de Fundația Cartea Călătoare. Acum ceva timp, am mai văzut câteva acțiuni pe care le-au mai derulat în perioada în care eram la liceu în Focșani, fiind impresionat la acel moment de activitatea și proiectele desfășurate. Iar rezultatele acestora se văd, fie că vorbim de conștientizare, de filme accesibilizate sau cursuri pentru studenți și nu numai. Prin urmare, am avut câteva întrebări pentru Gabriela Dima cu privire la situația nevăzătorilor în România și obstacolele pe care le au aceștia, dar și inițiativele viitoare ale FCC. Amintesc mai jos câteva idei discutate.

Obstacole întâlnite de persoanele cu deficiențe de vedere în România

Plecând de la ideea evidențierii acestor obstacole, voi aminti câteva în acest articol. Problemele întâmpinate vin din mai multe direcții, fie că vorbim de mediul public sau de cel privat. Tinerii, de exemplu, întâmpină dificultăți în accesul la materiale accesibilizate, fie că vorbim de manuale, cursuri sau alte tipuri de materiale. Unitățile de învățământ speciale nu reunesc decât o parte mică a tinerilor care au nevoie de școlarizare specială. O statistică îngrijorătoare este faptul că mai puțin din 20% din copiii cu deficiențe vizuale au access la învățământ secundar și universitar. Dintr-un punct de vedere al drepturilor omului, avem de-a face cu o încălcare a unor drepturi de bază în acest caz. Cine contribuie la situația aceasta? Societatea în diverse forme și voi explica asta în continuare.

Angajatorii, deși există anumite modalități prin care pot implica persoanele cu deficiențe de vedere, evită să angajeze aceste persoane și să le acorde încrederea în acțiunile pe care le pot duce cu succes la îndeplinire. Accesul la resurse educaționale este problematic. Pe lângă faptul că resursele accesibilizate (manuale, cursuri etc.) nu sunt suficiente, mai apar și probleme de finanțare pentru crearea acestor resurse. Finanțarea învățământului special întâmpină dificultăți, iar rezultatele sunt vizibile, dat fiind că este nevoie de un ajutor mai ridicat din partea celor care se ocupă de acest proces. Din punct de vedere al discriminării, avem o problemă cu un număr destul de mare de tineri nevăzători care, datorită mediului în care se află, mai ales cel rural, nu au posibilitatea de a urma o educație care să le permită progresul.

sursa imagine: blind reading text | Shutterstock.com

Există și exemple de organizații neguvernamentale care, deși pretind un ajutor real, rezultatul este puțin mai trist, necontribuind cu adevărat și/sau necontribuind la adevăratul potențial la care ar putea în rezolvarea acestei cauze sociale. Politicile publice sociale au rolul lor acest context. Iar un exemplu în acest context este constituit de faptul că nu există o standardizare a codului/alfabetului folosit, ceea ce creează dificultăți în accesul la materiale educaționale și informaționale. Mai putem adăuga condițiile sigure de a merge prin oraș. Trecând mai departe, și nevorbind doar de tineri, căci majoritatea problemele evidențiate sunt generale , există probleme în asigurarea echipamentelor de asistență. Știu că nu am amintit decât câteva probleme, dar am avut grijă să selectez o parte care s-ar putea corecta cu mai mult efort. În alte țări europene se poate!

Despre Fundația Cartea Călătoare

Acestea sunt câteva exemple din categoria obstacolelor persoanelor nevăzătoare din România, dar și întâmpinate de cei care îi sprijină. Soluții sunt. Putem să ne gândim fiecare cum putem să contribuim sau cum putem să îi ajutăm pe cei care gândesc și implementează aceste soluții. Fundația Cartea Călătoare, înființată în 1996, aduce speranță în lumea celor care nu văd, facilitând accesul la educație, informație și angajare. De-a lungul timpului, au accesibilizat cărți, manuale, cursuri, filme, au oferit asistență pe domeniu, au organizat cursuri de orientare cu ajutorul bastonului alb, au dotat școli și licee pentru persoane cu deficiențe de vedere cu echipamente speciale, iar în mai vor organiza prima ediție a Festivalului Național de Film pentru Nevăzători.

Alți bloggeri despre workshopul Youth Bloggers for No Hate Speech

Am participat la workshopul Youth Bloggers for No Hate Speech în urma înscrierii printr-un articol referitor la statutul legal al pedepsei capitale în lume în prezent, articol pe care îl puteți citi. În timpul în care am discutat cu alți bloggeri despre discursul instigator la ură, am publicat un mic rezumat al subiectelor aduse printr-o postare amintită mai sus (disponibilă aici).

Au mai scris despre workshopul Youth Bloggers for No Hate Speech (listă parțială):

  1. sper că nu am sărit pe cineva []

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

One Reply to “Când te-ai gândit ultima oară la obstacolele persoanelor nevăzătoare?”

  1. Interesant. Nu m-am mai gandit la astfel de probleme pe care le intampina persoaele nevazatoare. acestia au o viata mult mai dificila si totusi nu se plang atat de mult precum ne plangem noi, pe care le avem pe toate . . .

Comments are closed.