Blocarea alegerii viceprimarilor Bucureștiului în ciclul mișcărilor antidemocratice

Partidul Național Liberal a dat o ordonanță de urgență care permite, printre altele, degringolata actuală de la conducerea administrativă a Bucureștiului. Practic, a blocat alegerea de către Consiliul General al Municipiului București a viceprimarilor Municipiului București pentru mandatul 2020-2024. În esență, cei doi viceprimari nealeși au pierd cam 10% din mandat, în varianta optimistă, în fața acestei mișcări. Nu au fost proteste din partea primarilor, semnat că Nicușor Dan este mulțumit de situația actuală, la fel și o aparentă majoritate a consilierilor generali.

Sunt câteva grupuri de câștigători în situația actuală: grupările care ar face orice să blocheze reformele la nivel administrativ (spun acest lucru pentru că, după mult timp, Bucureștiul poate avea un viceprimar reformist prin Vlad Voiculescu), contracandidații politici ai PLUS atât la nivel local, cât și la nivel național (nu putem ignora potențialul politic al unui viceprimar, ignorat până acum pentru că ocupanții nu prea știau ce trebuie să facă, nu este cazul acum), rețelele de interese și clientelism care prosperă transpartinic.

Dar blocarea alegerii viceprimarilor Bucureștiului este parte a unui șir larg de mișcări politice care afectează calitatea democrației. Țin să amintesc mai multe dintre aceste mișcări promovate și instrumentalizate politic intens.

alungarea expertizei din spațiul public și din dezbaterea parlamentară; în patru ani, nu găsim 4-5 legi făcute bine de legislatura română, nu mai vorbim de reforme; includ aici și situația de la nivelul comisiilor parlamentare, deprofesionalizate intensiv;
radicalizarea politică și polarizarea excesivă pe linii de partid; trebuie să recunoaștem că este o problemă gravă și, din păcate, fundamentată pe idei greșite despre funcționarea unui stat democratic;
blocarea activității parlamentare. Din 2019, Parlamentul României nu a mai reușit să funcționeze, a fost transformat între timp într-un sistem de generare de rente și mai nimic altceva. Marile teme s-au dat pe atingerea sau nu a cvorumului, de la validarea unor guverne la moțiunile de cenzură, dar mai grav la nivelul trecerii proiectelor legislative;
atacuri consistente la adresa unor instituții precum Curtea Constituțională pentru că își face treaba în limitele democratice; am văzut multe atacuri din partea unor impostori politici de la Cotroceni la sediile partidelor venite de parcă acei oameni sunt paralelei cu Constituția României și, mai grav, cu valorile democratice;
presa liberă aproape nu mai există în România; CNA-ul nu își face treaba, iar mișcările coordonate de pe Facebook sunt deja bine cunoscute; vedem că acum sunt cumpărate de anumite grupuri de interese materiale în presa internațională pe subiecte pentru în țară există o secretizare mai mare ca în Republica Populară Chineză;
politizarea la scară largă a instituțiilor administrative, a organizațiilor societății civile, a cultelor religioase, a companiilor, chiar și a măsurilor de asistență socială, dincolo de limitele democratice;
atacurile asupra drepturilor și libertăților fundamentale, unde povestea este lungă cu multiple example, inclusiv în materie de drepturi și libertăți electorale. Nu mai spun de câteva sisteme de supraveghere în masă care funcționează în România fără să treacă prin nicio formulă de control parlamentar.

Din păcate, riscurile sunt grave pentru viitorul republicii democratice române.