Vreau recrutare și primesc pijamale

Cauți un ONG studențesc

Am ajuns în București, am început facultate, încep să cred că m-am acomodat și apare și acel moment în care cauți o organizație studențească în care să te implici activ, una care să aibă legătură cu domeniul care îți place și care să îți permită să te dezvolți contribuind la dezvoltarea acesteia.

Găsești o petrecere în pijamale

Văd un anunț, mă interesez puțin în legătură cu trecutul asociație, completez formularul pentru recrutare și, după câteva zile, primesc o invitație la o petrecere în pijamale. Înțeleg că petrecerea face parte din sesiunea de cunoaștere a viitorilor membri și a participanților? Să fie, dar pe mine nu mă interesează. Da, este adecvat un astfel de eveniment pe parcurs, chiar mai multe, dar să nu vorbim numai de așa ceva. Îmi displace această metodă prin care poți lua legătura pentru prima dată.

Și spui „La revedere!” oricărui contact datorită unui e-mail

Îmi vine în minte un singur lucru, anume că acest comportament strică imaginea organizațiilor studențești care chiar fac ceva. Sunt adecvate și petrecerile (există și cerere pentru ele, nu putem neglija partea de fun din comunitățile în jurul cărora ne învârtim), însă pentru mine primul contact cu un ONG studențesc nu va fi niciodată o petrecere în pijamale.

Încerc să îmi dau seama dacă m-am abonat să primesc știrile legate de petrecerile organizate de acea asociație când am completat formularul, însă nu reușesc să văd ce am făcut în cinci minute săptămâna trecută. Prefer să mă relaxez vineri seara ascultând muzică clasică.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.