Vor ajunge mai multe teme de interes public pe agenda parlamentară?

Mai multe partide în Parlament este un semn bun pentru aparenta diversitate a reprezentării parlamentare din România, în Camera Deputaților și în Senat. Dar înseamnă că vor ajunge mai multe teme de interes public pe agenda parlamentară?

Un alt semn de însănătoșire a acestei democrații ar fi crearea unei majorități parlamentare de opoziție, capabile să corecteze în mod coerent și cu cunoaștere adecvată, în urma consultărilor de substanță, multe hârtii aprobate de decidenți și legislatori în ultimii ani. Am văzut ceea ce s-a întâmplat în ultimii patru și nivelul de deprofesionalizare la care s-a ajuns și, dincolo de acest lucru, am văzut cum această evoluție se traduce în capacitatea statului de a livra servicii de bază, în mod sigur și sustenabil, și de a-și asuma îndeplini responsabilitățile asumate.

Parlamentul are mai multe roluri, însă este doar o piesă de puzzle, una care poate avea rezultate, inclusiv prin mesajele transmise. Din această perspectivă, este relevant să fie transmise mesaje în mod responsabil. De câteva legislaturi, mesajele responsabile au cam lipsit.

Mulți aleși par, aparent, deconectați de la ceea ce înseamnă activitatatea parlamentară în secolul al XXI-lea. De asemenea, de multe ori, această deconectarea s-ar putea să fie bună pentru a identifica o serie de vechi instituții formale sau informale care, de-a lungul timpului, au asigurat multe, chiar și în timp de criză. În ultimii ani, acestea au fost șubrezite. Unele, dacă le pierdem, nu vor mai putea fi recuperate. În unele cazuri, este nevoie și de aducerea la zi a acestora, având în vedere nivelul provocărilor prezentului, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Să aibă, totodată, grijă să nu ajungă în situații de burnout.

Cooperarea este necesară, dar este nevoie de mai mult decât atât.

Mai mult adevăr și mai multă transparență, de asemenea, sunt de atins, cel puțin la nivelul la care erau acum un deceniu. Mai sunt și responsabilități față de trecut, dar și pentru viitor. Niciunul partid politic nu a furnizat astfel de soluții, în mod cuprinzător, cum ar trebui în cadrul unui program politic serios. Probabil nici nu ține de partid, când acestea nu mai funcționează adecvat, ca participanți într-o competiție pentru a fi în serviciul public prin soluțiile pe care le propun.

Capacitatea de a discerne a creat multe nevoi de reparații la nivelul cadrului instituțional din România. Dincolo de cadrul instituțional, există o problemă de așezare justă și asumare a responsabilităților. Mai contează și față de cine sunt acele responsabilități, căci ideea de serviciu public a fost uitată, denaturată, sau poate chiar mai rău și în unele instituții de bază, și chiar de organizații care urmăresc întocmai acest lucru.

Ar mai fi multe de transmis, însă te întrebi dacă chiar merită într-o țară de speciali și deosebiți care au uitat de ce au fost sau sunt speciali și deosebiți.

Când datele digitalizate din sistemul național de pensii publice au ajuns prin alte părți, din cauza modul în care statul – identificat foarte clar – a decis să le folosească, fără măcar să mă anunțe, cred că este o problemă. Nu doar că întreg istoricul contribuțiilor devine public, dar și relațiile contractuale pe care le am, și multe alte informații. Mai mult, cei responsabili nu cred că au încă vreo idee de efectele, mai ales cele negative, asupra persoanelor afectate. Cu câteva excepții, nimic nu-i oprește pe unii sau pe alții, de oriunde ar fi, chiar și de pe aici, să facă multe. Sunt șanse ca majoritatea celorlalte sisteme să fie la fel de compromise, fără ca măcar să aibă vreo idee populația afectată. Iar asta fără intervenția vreunui actor statal sau non-statal cu capacități decente. Spune multe și despre cum ai folosit acele fonduri nerambursabile și asistența primită.