Vizita lui Hollande în România

Vizita lui Hollande în România

A trecut ceva timp de când un lider din G20 a venit în România. În 2008, George W. Bush și Nicolas Sarkozy au ajuns în România. Nu voi adăuga summitul NATO de la București din 2008, unde au fost prezenți toți liderii importanți ai planetei la acea vreme, de la secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, la președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Xi Jinping, în 2009, când era vicepreședinte al Chinei, a venit la București.

În 2010, Merkel a venit la Cotroceni. Congresul PPE de la București din 2012 i-a adus în România pe Angela Merkel (cancelarul german), Jose Manuel Barroso (președintele Comisiei Europene la acea dată), Mariano Rajoy (prim-ministrul spaniol), Donald Tusk (prim-ministrul polonez la acea dată) și mulți alți lideri europeni.

Am făcut această introducere pentru a elimina mitul în care se vorbește de faptul că România a fost izolată timp de zece ani. Au fost suficiente vizite de stat în această perioadă, vizite din diferite colțuri ale lumii.

Mă bucur că Francois Hollande și-a făcut timp pentru o vizită programată în România, chiar dacă îi putem spune că face asta în ultimele luni de mandat și, probabil, fără șanse de a fi reales. Mi-ar fi plăcut să fie făcută această vizită la începutul mandatului unui președinte și există o serie de argumente pentru care, în relația stat-stat, este mai bună o astfel de abordare.

În al doilea rând, mă uit cum declarația privind schimbarea poziției față de Schengen vine din partea părții române. Fără un mesaj din partea lui Hollande prin care să spună că sprijină aderarea României la Schengen, sunt doar vorbe în vânt. Vorbe în vânt mai puțin relevante. Etapizarea intrării în Schengen pentru aeroporturi, în primă fază, apoi terestru, în faza a doua, a existat de mult timp, era chiar scenariul din 2011. Nu este o noutate și nici o schimbare radicală. Mă uitam pe mesajele transmise de președintele francez și am văzut că cea mai relevantă referire la Schengen a fost făcută în contextul crizei migranților și celei de securitate ale Uniunii Europene. Asta nu înseamnă mai puțin frontiere.

„Chiar dacă statele europene sunt membre ale NATO, UE nu poate depinde o putere exterioară în materie de apărare”, a mai precizat Hollande, continuând cu faptul că „Franța este foarte atașată de NATO, dar în același timp de autonomia sa strategică”. Nu este o noutate, este tradiția pe care a avut-o mult timp Franța, dar este un semnal clar că România trebuie să meargă pe traiectoria Marii Britanii în Uniunea Europeană.

În ultimul rând, mă uit cum la ora 13:00 nu există niciun mesaj pe contul de Twitter al lui Francois Hollande cu privire la această vizită. Administrația prezidențială de la Paris publică actualizări, dar președintele nu are niciun mesaj nici pe Facebook, nici pe Twitter. Administrația prezidențială de la București și președintele Klaus Iohannis oricum se mișcă în reluare, tot cu zero informații transmise.

Închei această postare, amintind faptul că poate mesajul cel mai bun transmis publicul a fost reprezentat de cooperarea în domeniile educației și cercetării, dar și investițiilor franceze în România.