Ursula von der Leyen: un pachet promițător de măsuri pentru viitorul UE
Propunerea șefilor de stat și de guvern din UE pentru conducerea Comisiei Europene a depășit așteptările în prezentarea pachetului de măsuri principale ale Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024. Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen, în pofida criticilor și reacțiilor neiertătoare ale europarlamentarilor întregului continent, a reușit să furnizeze propuneri de soluții de compromis neașteptat de agreabile.
Ministrul german al apărării investigat de Bundestag pentru participarea la fraudarea/administrarea defectuoasă a unor fonduri ale armatei germane a fost numit de statele membre UE președinte al Comisiei Europene. Numirea a fost aprobată de doar 383 de eurodeputați, von der Leyen a fost aproape să nu obțină mandatul (asemănător celui de-al doilea mandat al lui Barroso, 382 de voturi din 718), fiind necesare cel puțin 374 de voturi. Prin comparație, Jean-Claude Juncker a avut 422 de voturi pentru din 729 posibile în 2014, iar Barroso în 2004 a avut 413.
Am urmărit discursul de deschidere în care și-a prezentat prioritățile, precum și parte din intervențiile eurodeputaților, de la susținerea arătată de liderul eurodeputaților populari, Manfred Weber, și lacunele din program subliniate de eurodeputatul socialist Claude Moraes la jignirea adresată de promotorul Brexitului Nigel Farage est-europenilor care au îndurat ororile comunismului prin comparația făcută cu Uniunea Europeană și la critica directă adresată grupurilor de interese de tânărul eurodeputat centrist Nico Semsrott din partea Die Partei. Mesajul Ursulei von der Leyen a rezistat, la fel și proiectul propus, unul fără iluzii, minuni și promisiuni deșarte.
Dacă în 2014, Jean-Claude Juncker s-a axat pe planul de investiții care a livrat până în vara acestui an investiții în Europa de peste 400 de miliarde de euro, oferind beneficii pentru mai bine de 950.000 de IMM-uri din Uniunea Europeană, Ursula von der Leyen a început cu amintirea moștenirii lăsate de Simone Veil, supraviețuitoare a Auschwitz-Birkenau și prima femeie aleasă președinte a Parlamentului European, și cu accentul pus pe acțiunea climatică – în primele 100 de zile de mandat, va propune un „Green New Deal” pentru Europa.
„Vreau ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al climei până în 2050” – Ursula von der Leyen, 16 iulie 2019, în fața Parlamentului European
Pachetul de măsuri în domeniul climei merge pe abordările deja stabilite. Deloc inovatoare, acestea adaugă mai multă presiune pe ceea ce există, alături de mici măsuri. Este un motiv pentru care au venit critici din partea majorității grupurilor parlamentare. Totuși, accentul pus pe acest subiect arată încercarea sa de a obține sprijinul liberalilor, socialiștilor și verzilor din Parlamentul European.
Discursul ținut în franceză, engleză și germană continuă cu o serie de măsuri consistente în plan social. Prim-candidatul socialist Frans Timmermans ar putea fi mulțumit de măsurile propuse de von der Leyen întrucât reflectă în mare parte programul cu care a mers în campanie în întreaga Uniune Europeană. Măsurile sociale propuse respectă condițiile de status quo, statele membre fiind, conform tratatului, principalii actori în plan social. Impulsul merită apreciat, fie că vorbim de un cadru pentru asigurarea salariului minim (poate nu cel propus de Macron sau Timmermans), o schemă de reasigurare a asigurărilor de șomaj, îmbunătățirea garanții pentru tineret, introducerea unei garanții pentru copii pentru combaterea riscului sărăciei și excluziunii sociale a acestora, și altele.
„Leagănul civilizației noastre europene este dreptul roman și filosofia greacă” – Ursula von der Leyen, 16 iulie 2019, în fața Parlamentului European
Un argument în favoarea domniei legii („rule of law”, în România înțeles ca stat de drept) urmează, cu promisiunea unui nou mecanism european adițional privind protejarea statului de drept. Ideea există, lansată de Comisia Juncker, însă va intra în marile dezbateri publice în mandatul 2019-2024. Are numeroși susținători din întregul spectru politic european. De altfel, ideea este întărită în orientările oferite: „Uniunea Europeană este o comunitate a dreptului”. Ursula von der Leyen spune că nu poate fi vorba de compromis când e vorba de stat de drept, însă partidul ei, PPE, rimează cu autocrația promovată de la Budapesta. Merită subliniat că democrația iliberală este un regim autoritar. Urmează un apel la solidaritate.
VDL își propune să relanseze unele dintre temele rămase nerezolvate de Uniunea Europeană în ultimii cinci ani – migrația și granițele. Deși negocierile faustiene purtate de Juncker au dus la reducerea fluxului migratoriu, reforma sistemului de azil a fost abondonată, oameni încă mor în Marea Mediteraneană, Schengen încă nu este funcțional ca pe vremuri, iar presiunea pe instituțiile existente este ridicată. Readucerea acestor subiecte pe agendă face parte din pachetul de măsuri propuse de von der Leyen. În ce măsură va reuși reforma în condițiile în care a stagnat în momentul în care era cel mai mult necesară rămâne un subiect deschis. Apelul la solidaritate pleacă de la exemplul personal:
„Doresc să vă transmit o poveste despre perspectivă. În urmă cu patru ani, am fost suficient de norocoasă să primesc în casa și familia mea un refugiat de 19 ani din Siria. Nu vorbea deloc germană și era profund speriat de experiența războiului civil și a fugii. Astăzi, patru ani mai târziu, este fluent în germană, engleză și arabă. Este un lider în comunitate ziua, în formare vocațională, și student pentru obținerea diplomei sale de liceu noaptea. Este o inspirație pentru noi toți. Într-o zi, vrea să meargă acasă.” – Ursula von der Leyen, candidat la președinția Comisiei Europene, 16 iulie 2019, în fața Parlamentului European
Câteva măsuri în domeniul politicii externe și de apărare sunt păstrate, inclusiv perspectiva luării deciziilor în acest domeniu cu majoritate calificată – de la asistența pentru dezvoltare la politica externă și de securitate comună. Rămâne de văzut în ce măsură este posibil acest demers fără reforma tratatului de funcționare. Despre Regatul Unit, își manifestul deschiderea pentru oferirea de mai mult timp britanicilor pentru ieșire, dacă au nevoie, plecând de la ideea asigurării unei ieșiri ordonate și a asigurării stabilității și păcii pe insula irlandeză după ieșire. După Brexit, urmează pregătirea parteneriatului strategic al Uniunii Europene cu Regatul Unit.
Dar perspectiva reformei tratatului Uniunii Europene nu este departe, menționând deschiderea pentru modificări tratat, mai ales în perspectiva Conferinței privind viitorul Europei. Fostul prim-ministru belgian Guy Verhofstadt poate fi fericit cu această propunere a liberalilor întrucât este așteptat numele europarlamentarului care să prezideze Conferința. Mai multe propuneri sunt imposibile fără o revizuire de tratat. Impulsul democratic continuă cu o mai bună colaborare între Parlamentul European și Comisia Europeană în privința inițiativei legislative, dar și cu îmbunătățirea sistemului prim-candidaților (probabil legat de listele transnaționale neîntâlnite în niciun sistem democratic), sistem pe care tocmai numirea Ursulei von der Leyen l-a distrus. Noi reguli electorale sunt în plan pentru 2024.
Rămâne de văzut dacă „calea europeană” pentru rezolvarea problemelor globale propusă de Ursula von der Leyen și sprijinită, în principal, de liberalii și popularii europeni va rezolva problemele cetățenilor europeni, mai ales că nu știm care vor fi provocările mandatului ei.
Orientările politice pentru Comisia Europeană 2019 – 2020 – propunerea candidatului la președinția Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/political-guidelines-next-commission_en.pdf
Discursul de deschidere în sesiunea plenară a Parlamentului European din 16 iulie 2019 al candidatului la președinția Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/opening-statement-plenary-session_en.pdf