Tinerii contează, tinerii nu contează. Pașaportul cultural

Tinerii contează, tinerii nu contează. Pașaportul cultural

În timpul pandemiei COVID-19, tinerii din aproape întreaga Uniune Europene au beneficiat de diferite facilități de sprijin din partea autorităților și altor entități, în diferite moduri, pe rațiuni clare, concrete, fezabile, bine pregătite pentru a face față provocărilor economice, sociale, psihologice, educaționale, alimentare și nu numai. În multe dintre țările care au oferit acest sprijin nici măcar nu există ministere sau agenții responsabile de tineret, însă s-a întâmplat. A fost o preocupare față de semeni, așa cum ar trebui să fie în orice democrație. Franța oferă multe exemple de intervenție în materie de tineret. Cazul pass Culture.

Recent, președintele Emmanuel Macron a anunțat prelungirea pașaportului cultural de la cohorta de 18 ani și către cea de 15-17 ani. Pașaportul cultural a fost o măsură de intervenție culturală adresată tinerilor care ajungeau la majoritat în Franța, costând în acordarea a 300 de euro care puteau fi folosiți pentru achiziționarea de produse culturale, indiferent de tipul acestora. De la manga și romane aflate în top la codul civil, de la bilete pentru concerte, spectacole și cursuri muzicale la teatru și cărți electronice, lista opțiunilor pe care tinerii o au pentru a folosi acest credit este ridicată. Evident că beneficiarii acestei măsuri nu sunt doar tinerii, ci și intermediarii, producătorii și artiștii, dar modul în care este gândită măsură garantează că și aceste categorii vor beneficia și nu va folosi toată lumea creditul pentru abonamente la Netflix. Plus investiția în valori. Prin echivalență, ar însemna cam 300 de lei în situația de aici.

Surprinzător față de o temă inexistentă în spațiul public din România, situația tinerilor este prioritară și discutată de multipli candidați la alegerile prezidențiale. Dar măsurile nu se limitază la contextul electoral, ci și în afara acestuia. Recent, administrația anunțase și un plan de intervenție pentru ocuparea tinerilor, pe baza unor exemple de bună practică funcționale, este drept că bazându-se pe servicii publice de ocupare funcționale, nu folosite pentru recompensarea oamenilor de la partid, aplicabil, practic, în multiple state. Dacă nu mă înșel, era finanțat chiar din fonduri europene, însă dacă ar fi aplicat prin fonduri europene în România, ținând cont de arhitectura actuală de programare și management a acestora, riscurile sunt destul de mari ca un astfel de proiect guvernamental să nu poată fi implementat.

imagine: fb..com/passCultureofficiel

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.