Poate fi nivelat accesul la tehnologie?

Poate fi nivelat accesul la tehnologie?

Accesul la tehnologie este o temă mult prea complexă pentru a fi cuprinsă într-un mic material, dar întrebarea mea este restrânsă la cazul României și, mai exact, la cazul administrației și serviciilor publice. Avem în București un caz aparte, fără a-l compara însă cu ceea ce se întâmplă în alte părți, și mai avem două-trei orașe în creștere. Pe lângă acestea mai sunt o serie de orașe mai mici cu potențial de creștere, dacă ar putea să gândească în viitor, realist, pragmatic și programatic. Însă la nivelul acestora, al celor multe, este o problemă de acces la tehnologie.

Nu există o unitate centrală în România care să facă, de exemplu, standarde privind achizițiile publice în domeniul materialelor IT pentru școli. Nu există vreo entitate care să limiteze potențialul destructiv al unor achiziții problematice din variate motive. Nu există nicio structură care să se asigure că se poate răspunde agil celor mai noi provocări ce necesită intervenții bazate pe acces la tehnologie. Nu în ultimul rând, nu există nicio formulă de redistribuire a accesului la tehnologie, evident prin sprijin financiar, adică ceea ce ar trebui să facă unitatea centrală a unui sistem administrativ. Mai mult, nici la nivel central nu există o minimă uniformizare, fără a încălca principii precum concurența.

Ajungem la situația absurdă cu spitale cu dotări de bază foarte diferite, deși deservesc aceleași secții, probabil aceeași populație, plus că este și un caz special care are nevoie de o cartografiere a nivelului de intervenție în structurarea sistemului public de sănătate. Dar este treaba specialiștilor în sistemul de sănătate să rezolve, în primul rând această problemă, iar beneficiarilor sistemului de sănătate să pună presiune pentru aplicarea unor soluții optime. Ajungem la situația în care un copil din Focșani învață și are acces la sisteme diferite în școli față de unul din Arad sau din Constanța, în timp ce în Craiova ai sute de configurații minime diferite. Nu în ultimul rând, avem și problema instrumentarului diferit pe care îl au autorităților locale și județene, deși au capacitatea să definească standarde, evident conform legii, definite cu specialiști la nivelul organizațiilor reprezentative ale acestora. De ce ar fi de dorit să facă acest lucru? Pentru că ar încuraja competiția, inovația, ar descuraja alocarea deficitară a resurselor și ar putea găsi soluții aplicabile cvasi-universal la nivelul țării.

Auzim adesea discursul descentralizării și modului în care la nivel local s-ar putea administra mai bine, dar vine cu dezavantajul fragmentării de cele mai multe ori și irosirii multor resurse. Plus, cum este în multe locuri, alocări clientelare, rețele de patronaj și alte piedici pentru scalarea unor soluții optime la nivel național. Discursul, deși este legitim din anumite perspective, pleacă însă de la o identificare incorectă a problemei. Pandemia a arătat că este nevoie de o centralizare eficientă, agilă, problema fiind tocmai aceasta, nu că manifestarea este făcută la nivel central. Așadar, pentru început este nevoie de aducerea centralizării în secolul al XXI-lea, corelat cu perspectivele de descentralizare agreate (evident politic, dar pe dovezi științifice reale).

Ajungem astfel la problema principală: nivelarea accesului la tehnologie. Atât timp cât responsabilii sunt agili (dincolo de înțelegerea îngustă a metodologiilor agile promovate în corporații) și formarea administrației este făcută în acest spirit, cu un sistem așa de mare capabil să facă față schimbării actualizându-se, învățând și remodelându-se constant, cetățeanul poate avea acces la tehnologie similară în Filiași, Mogoșoaia sau Timișoara. Sunt, însă, multe locuri în care o astfel de abordare funcționează, în câteva landuri germane, în câteva sectoare în Franța, în anumite agenții britanice, în Israel, Singapore, Coreea de Sud și așa mai departe.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *