Strada e doar o parte din ceea ce înseamnă o democrație. Este o piesă dintr-un sistem complicat. Degeaba sunt 60 000 de oameni în stradă în seara asta, dacă 70 000 vor intra și vor accepta să se distreze într-un club cu o singură ieșire. Degeaba sunt 35 000 de oameni în București în Piața Constituției și Piața Universității, dacă în fiecare zi ne vedem liniștiți de treabă pe linia loc de muncă – acasă – prieteni, uitând că suntem cetățeni. Este irelevant că se iese în stradă la doi ani și se strigă împotriva clasei politice atât timp cât poporul român suferă de orbire colectivă în viața de zi cu zi.
România are nevoie de politicieni care să fie politicieni, nu de oameni de afaceri și scriitor care să se transforme peste noapte în politicieni. Tehnocrații nu vor avea putere politică și vor face schimbări atât timp cât vor avea spațiu de manevră din partea reprezentanților aleși democratic și din partea instituțiilor statului român. Statul nu este o companie, prin urmare nu are rost să cădeți în capcanele precum „fără birocrație” sau „politica e o javră”. În timp, guvernul de tehnocrați se va corupe. Este posibil să nu apuce acest moment pentru că populația va fi supărată pe guvernare. Ieșiți pe stradă și întrebați lumea ce crede despre guvernarea din 1996. Politienii au rolul lor, au treaba lor, problema lor acum este că sunt corupți, iar ceilalți ezită să facă pasul cel mare, fie că așteaptă să fie propulsați, fie că se vor simți datori celor corupți, fie că sunt deja prinși în capcană.
O parte a protestelor a fost confiscată, mass-media își promovează agenda, iar președinția își duce la bun sfârșit ideea de reformă a clasei politice, urmând a anunța un premier tehnocrat care să formeze un guvern tehnocrat. Am explicat mai sus de ce nu este adecvat, dar este soluția sigură, chiar dacă asta înseamnă renașterea USL-ului. Rămân oamenii de bună credință care sunt în piață fără gândurile de obține un beneficiu imediat bazat pe activitatea de protest.
Politicienii actuali nu au voie să asculte tot ce spune țară. Ar fi o dictatură a minorității, dominată de populism, și lipsită de reprezentativitate. Mai mult, imaginile care circulă pe facebook arată că stradă este totalitară, în ansamblul ei. Auraș a distribuit pe rețeaua de socializare o imagine care mă îngrijorează, motiv pentru care voi explica fiecare punct.
Mai sus, vedeți propuneri de procese la comandă, sacrificarea unor lideri politici prin încălcarea drepturilor de care se bucură într-un stat de drept (în care este urmată o anumită ordine a desfășurării acțiunilor), încălcarea Constituției și transformarea Guvernului în legiuitor (să nu mai spun că ridicarea imunității este o idioțenie), intervenția în spațiul privat a statului și confiscarea averilor, indiferent de contextul dobândirii acestora, transformarea DNA într-un fel de poliție politică, în care cei care conduc au nevoie de aprobare pentru a se implica în viața cetățenii, precum și glumă la ultimul punct, în care o organizație religioasă este ținta atacului unui ateism militant (căci nu mi se pare doar dezinformare).
Realitatea.net prezintă o altă listă de revendicări totalitare. Prima conține o doză mare de populism. România are nevoie de cel puțin 400 de parlamentari, dată fiind populația pe care o are. Să nu uităm că aceștia au un rol, sunt vocea cetățenilor, iar raportul populație/parlamentar trebuie să decis cu mare grijă. În literatura de specialitate, se vorbește de radical cubic din populație pentru a avea o reprezentare potrivită în parlament, dar există contraargumente, desigur. A doua mi se pare o bună metodă de a introduce o dictatură în țară: îi trimitem pe toți la închisoare, intrăm peste spațiul lor privat, nu ne interesează că au și drepturi precum liberate, propierate și egalitate în fața legii. Se mai vrea crearea unui cadru în care să fie încalcată separea puterilor în stat. Apoi, majorarea salariilor în România este nesustenabilă, fie că vorbim de educație sau sănătate. Sună bine, dar să nu uităm că trebuie să asigurăm accesul tuturor sau, varianta a doua, mai liberalizăm puțin piața serviciilor de învățământ și sănătate. Partea cu stoparea finanțării Bisericii Ortodoxe Române este pură propagandă comunistă. Vorbim de cel mai mare cult din România, vorbim de cea mai mare organizație neguvernamentală din țară cu importante acțiuni de caritate. Vorbim de o organizație care produce milioane de turiști, având în vedere turismul religios, și venituri la fel de mari. Vorbim de „serviciile spirituale” pe care le oferă și de consilierea gratuită acordată unor sute de mii de persoane. Apoi, bugetul pentru culte este mult mai mic decât veniturile la buget aduse de culte. Biserica Ortodoxă Română face parte din identitatea culturală a poporului român și, din păcate, nu este apreciată la adevărata ei valoare. Ultima poate fi relativ adecvată, dar cred că nu mă gândesc la aceleași lucruri cu autorii listei.
Sunt doar câteva exemple, foarte pe scurt, căci se poate vorbi câteva cursuri despre fiecare concept, care arată cât de nepregătită și nedemocratică este strada.
One Reply to “Strada e totalitară?”
Comments are closed.