Solidaritatea vaccinurilor
În ultimii doi ani, solidaritatea internațională a suferit. Prezența virusului SARS-COV-2 și goana după vaccinuri au făcut ca ideea cooperăriii internaționale să cadă în plan secund. Așa se face că s-a ajuns în situația în care cele mai mici dovezi de solidaritate internațională au fost blocate de confinări și alte restricții, iar campaniile de vaccinare au arătat o ordine globală destul de clară. Însă nu este prea târziu pentru revenirea acestei idei, chiar dacă efectele sociale și economice ridică numeroase semne de întrebare.
Vedem în Grecia cum peste o sută de pompieri români luptă cu focul pentru a ajuta populația din peninsulă în niște condiții destul de grele. Autoritățile române răspund astfel unui apel de solidaritate europeană, arătând că există un potențial imens, necunoscut încă, din România. Fac acest lucru chiar dacă incendiile din Grecia sunt rezultatul unor arsoniști care văd în aceste incendii de vegetație, marcate de căldura verii, oportunitatea valorificării terenurilor și obținerii unor subvenții considerabile.
România va dona peste 500.000 de doze de vaccin COVID-19 către Egipt, în urma unui apel la solidaritate. Relațiile speciale dintre România și Egipt sunt astfel consolidate în timpuri destul de grele. Deși este unul dintre statele africane cele mai dezvoltate, Egiptul se confruntă cu numeroase probleme de natură economică, iar pandemia nu a fost ușoară. Această donație face ca până acum 1,4 milioane de doze vaccin COVID-19 să fi fost donate de România către alte state. Alte 1,8 milioane de doze au fost vândute.
Este o formulă de valorificare utilă și de apreciat, ținând cont de modul în care s-a decredibilizat campania de vaccinare din țară pe fondul neîncrederii în autorități și politicieni.