Siguranța jurnaliștilor intră în atenția UE

Siguranța jurnaliștilor intră în atenția UE

Comisia Europeană a emis o recomandare pentru sprijinirea siguranței jurnaliștilor și profesioniștilor din media. Demersul a venit cu ocazia discursului privind Starea Uniunii Europene, în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a amintit tragediile din ultimii ani. Prin intermediul acestei recomandări, Comisia Europeană propune o serie de acțiuni pe care statele membre le pot implementa pentru a îmbunătăți siguranța jurnaliștilor în online și offline.

Măsurile recomandate sunt structurate în patru categorii: recomandări generale pentru siguranța jurnaliștilor, privind protestele și demonstrațiile, privind siguranța online și capacitarea digitală, precum și privind femeile jurnaliști și cei aparținând grupurilor minoritare. Temele sunt relevante și în cazul României, având suficiente cazuri de abuzuri, de la jurnaliștii bătuți în 2017 în cadrul protestelor antiguvernamentale la mai faimosul caz al unor reprezentanți ai Academiei de Poliție care au amenințat cu moartea o altă jurnalistă. Lista este mult mai mare dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în plan local.

imagine: Pixabay

Elemente de conținut privind siguranța jurnaliștilor

Conform Comisiei Europene, următoarele elemente sunt luate în considerare în recomandarea ce va fi discutată și promovată în rândul statelor UE:

1. Recomandări generale

Având în vedere numărul tot mai mare de atacuri împotriva jurnaliștilor – peste 900 de astfel de atacuri au avut loc în UE în 2020 – recomandarea invită statele membre să ancheteze și să urmărească penal cu fermitate toate infracțiunile, utilizând pe deplin legislația națională și europeană existentă. Statele membre sunt încurajate să implice, dacă este cazul, autoritățile europene, cum ar fi Europol și Eurojust. Statele membre ar trebui să promoveze o cooperare mai bună între autoritățile de aplicare a legii și organismele mass-media pentru a identifica și a aborda mai eficient amenințările la care sunt supuși jurnaliștii și pentru a le oferi protecție personală jurnaliștilor a căror siguranță este în pericol. De asemenea, este esențial ca mass-media să aibă acces nediscriminatoriu la informații, inclusiv la conferințe de presă și la documente deținute de autoritățile publice. În plus, recomandarea subliniază importanța formării profesionale și a consolidării accesului la protecție socială pentru toți profesioniștii din domeniul mass-mediei.

2. Proteste și demonstrații

Aproape unul din trei incidente are loc în timpul demonstrațiilor, acestea devenind astfel locul în care jurnaliștii au fost cel mai frecvent atacați în 2020. Statele membre ar trebui să asigure formarea periodică a autorităților de aplicare a legii, astfel încât acestea să asigure condițiile pentru ca jurnaliștii și alți profesioniști din domeniul mass-mediei să poată lucra în siguranță și fără restricții în timpul unor astfel de evenimente. Colaborarea cu reprezentanții jurnaliștilor este esențială în procesul de luare a deciziilor cu privire la măsurile cele mai adecvate, de exemplu în ceea ce privește identificarea vizuală a profesioniștilor din domeniul mass-mediei. Printre măsurile recomandate se numără și numirea unor ofițeri de legătură care să informeze jurnaliștii cu privire la riscurile potențiale, înainte de protestele sau demonstrațiile planificate.

3. Siguranța online și capacitarea digitală

Siguranța digitală și online a devenit o preocupare majoră pentru jurnaliști din cauza proliferării în mediul online a incitărilor la ură și a amenințărilor cu violență fizică, dar și a riscurilor în materie de securitate cibernetică și a supravegherii ilegale. Statele membre sunt încurajate să promoveze cooperarea dintre platformele online și organizațiile cu expertiză în combaterea amenințărilor la adresa jurnaliștilor, de exemplu încurajându-le să își asume eventual rolul de notificatori de încredere. Organismele naționale relevante din domeniul securității cibernetice ar trebui, la cerere, să îi ajute pe jurnaliștii care încearcă să stabilească dacă dispozitivele sau conturile lor online au fost compromise să obțină servicii de expertiză criminalistică în materie de securitate cibernetică. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze un dialog periodic între aceste organisme din domeniul securității cibernetice, mass-media și sectorul economic, în special în vederea promovării conștientizării în domeniul securității cibernetice și a competențelor digitale în rândul jurnaliștilor.

4. Jurnalistele, jurnaliștii care aparțin grupurilor minoritare și cei care relatează aspecte legate de egalitate

Jurnalistele, jurnaliștii care aparțin grupurilor minoritare și cei care relatează aspecte legate de egalitate sunt deosebit de vulnerabili la amenințări și atacuri. Jurnalistele sunt ținta mai multor amenințări decât colegii lor bărbați, 73 % dintre acestea declarând că au fost victime ale violenței online în exercițiul profesiei. Recomandarea îndeamnă statele membre să sprijine inițiativele care vizează capacitarea jurnalistelor, a profesioniștilor care aparțin grupurilor minoritare și a celor care relatează aspecte legate de egalitate. Statele membre sunt încurajate să îmbunătățească transparența și raportarea efectivă a atacurilor și a discriminării împotriva acestor jurnaliști și să le furnizeze informații cu privire la modalitatea de a solicita asistență și sprijin. În plus, recomandarea subliniază necesitatea promovării egalității și a incluziunii în redacții și în sectorul mass-mediei în general, precum și a dezvoltării continue a competențelor și a aptitudinilor în toate profesiile relevante pentru protecția jurnaliștilor.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.