Registrele beneficiarilor reali pe agenda G7

Registrele beneficiarilor reali pe agenda G7

În timp ce România, prin acțiunile ministrului responsabil de economie,, a amânat din nou termenele pentru declararea beneficiarilor reali ai unor companii, după ce există și lacune în legislație și un sistem greoi de implemnetare, tema a fost pe agenda ultimei reuniuni G7, formatul care reunește cele mai mari economii de piață din lume.

Mai mult, liderii G7 prin vocile miniștrilor responsabili de finanțe și prin vocile guvernatorilor centrali au ridicat miza, propunând ca aceste registre centrale să fie disponibili public, acolo unde este posibil, într-un demers de încurajare a transparenței, de consolidare a încrederii publice și de a permite accesul la informații unor părți diferite.

Redau fragmentul din comunicatul G7:

„Infracțiunile de mediu au un impact serios aupra biodiversității planetare, generând miliarde de dolari în finanțări ilicite și favorizând corupția și crima organizată transnațională. Suntem de acord că regiștrii privind beneficiarii reali sunt un instrument eficient pentru combaterea finanțărilor ilicite. Implementăm și consolidăm registrele cu informațiile privind beneficiarii reali ai companiilor pentru a oferi în mod eficient, direct și în timp util acces organelor de aplicare a legii și autorităților competente astfel încât acestea să aibă parte de informații actualizate, adecvate și cu acuratețe, incluzând prin instrumentul registrelor centrale. De asemenea, observăm beneficiile disponibilității publice a informațiilor privind beneficiarii reali, acolo unde este posibil. Facem apel către toate țările să implementeze pe deplin standardele Grupului de acțiune privind acțiunea financiară și să le consolideze.”

Veți spune că nu este clar dacă este vorba despre registre în mod general sau doar pentru acțiuni de mediu. Este un mod de interpretare al acestor declarații des întâlnit în România, în care preluăm doar informațiile care ne plac. Este vorba de registre cu informațiile despre toate companiile, nu doar cele posibil implicate în infracțiuni de mediu. Apelul este destul de clar pentru toate țările.

Și chiar dacă ar fi vorba doar de mediu (și nu este cazul), ar fi bine de știut acționariatul ultim și beneficiarii ultimi ai unor companii. În felul acesta putem evita capturarea instituțiilor publice, contractele preferențiale și lista poate continua.

Mai mult, pot da un exemplu aplicat: nu ați vrea să știți cine se află în spatele companiilor care folosesc amărâți de pe stradă în acte, iar deciziile și beneficiarii sunt alții? Ori nu ați dori să știți către cine merg fondurile de la mari companii de stat când au contracte cu alte companii cu un acționat important în offshore? Ori să știm cine sunt baronii deșeurilor, căci veni vorba de mediu și de activitatea noului șef al Gărzii de Mediu specifică mai degrabă unui inspector de teren?

imagine: G7

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *