Politica internațională înclină spre est în acest an
India are în 2023, până în septembrie, președinția Organizației de Cooperare de la Shanghai, o entitate dominată de China și Rusia, și, până în decembrie, președinția Grupului celor Douăzeci. S-au produs și câteva schimbări la nivelul unor țări importante care au o abordare originalist multilaterală. Dincolo de acestea, influența eurasiatică asupra afacerilor globale continuă.
Sarcina dublă a Indiei este o asociere care va limita capacitatea blocului occidental de promova foarte clar agenda pro-ucraineană, cu un impact nefast asupra continuării războiului din Ucraina, ceea ce va face ca, la nivel global, războiul din Ucraina să devină o temă de interes regional, o preocupare mare pentru Europa și un dosar pentru Statele Unite. Este principala temă cu care am încheiat 2022, însă modul de închiere a războiului are largi implicații asupra arhitecturii de securitate paneuropene. Faptul că India va modera reuniunile acestor formațiuni în același timp oferă o modalitate de a proiecta abordarea deja exprimată în timpul anului anterior: interesați de afaceri, războiul este doar un conflict pe harta est-europeană. Acest mesaj poate fi și mai diluat în contextul în care a cincea economie a lumii este constrânsă de facilitatea planurilor SCO în 2023. Mai mult, alinierea țărilor emergente este mai defavorabilă Ucrainei, cu un nou președinte al Ucrainei care a promis că va discuta cu oricine poate contribui la aranjamentele de pace în conflictul dintre Rusia și Ucraina și o Africă de Sud care este atrasă de agenda „anticolonială” a lui Vladimir Putin și afectată de creșterea unor prețuri.
La sfâșitul lunii noiembrie, legislativul iranian a aprobat participarea Iranului ca membru în SCO, în urma angajamentelor de la Samarkand, ceea ce face ca SCO să aibă acces la Golful Persic, o influență mai ridicată în Orientul Mijlociu și, prin acceptarea declanșării procedurilor aderării Belarusului, o amprentă eurasiatică mai mare. India, deși se va confrunta cu sarcina menținerii unei linii mai neutre în raport cu Occidentul în timpul președinției sale de la SCO, nu poate încetini tendințele structurale de aprofundare a integrării eurasiatice, cu toate conflictele interne existente. Faptul că și Arabia Saudită, Egipt și Qatar au devenit partneri de dialog ai SCO, și în viitor aproape toate statele din Peninsula Arabiei, ridică o serie de semne de întrebare privind viitorul aranjamentelor de securitate regională inclusiv în Marea Mediterană.
Sigur că în acest moment SUA are încă responsabilitatea garantării unor bunuri publice globale, cum este circulația liberă și sigură a mărfurilor pe plan global, dar dezvoltarea unor structuri alternative poate duce la izolarea spațiului nord-atlantic. În acest context, apar multe întrebări pentru Europa, care, natural, nu va putea fi prezentă în Indo-Pacific la fel în același mod ca SUA și nici în Asia în același mod ca Rusia și China.
P.S.: Despre G20, care rămâne singurul format de cooperare globală pe teme, în principal economice, care să reunească majoritatea actorilor relevanți, este important de amintit că nu mai are componența „liberală”, cel puțin asupra viziunii asupra ordinii internaționale, pe care a avut-o în primul deceniu de funcționare.