PNRR și integritatea publică

PNRR și integritatea publică

Până acum, au ajuns în România 1,8 miliarde de euro în granturi de prefinanțare și 1,9 miliarde de euro cu același scop ca împrumuturi pentru sprijinirea implementării PNRR. Uitându-mă la ceea ce apare în spațiul public despre evoluțiile din diferite domenii, nu pot să nu mă întreb dacă decidenții au uitat conținutul PNRR, fermecați de mirajul a 30 de miliarde de euro. Trecem pe lângă interpretarea greșită a cuvântului „investiție” în limbajul economic și administrativ comun, mai ales în contextul obiectivelor PNRR, căci ajungem la cele peste 200 de reforme incluse în plan.

Vorbim despre reforme cum ar fi creșterea integrității și reducerii riscului de corupție în sistemul de sănătate. Chiar dacă pe hârtie sună bine, respectiv organizarea unor traininguri pentru câteva mii de persoane din sistem, sunt corelante cu managementului fondurilor publice din sistem, precum și cu mica corupție care este amintită în fiecare raport MCV. Iar despre corupția achizițiilor din spitale și despre șpăgile care curg și după mărirea salariilor din domeniu la nivel european nu putem spune că sunt subiecte aflate într-o stare bună.

Vorbim de eficientizarea sistemului de declarare a averii și intereselor persoanelor care ocupă funcții publice. Iar aici este dezastru, ținând cont de modul în care Agenția Națională de Integritate a pierdut din competențe și din activitate. În fiecare zi vedem cazuri evidente de conflicte de interese, imposibile oriunde altundeva în Uniunea Europeană, fără reacții publice. Noroc că ținta adoptării unei versiuni consolidate privind legile integrității este sfârșitul lui 2024, doar că este puțin credibil că va trece fără bătăi de cap, când va afecta serios numeroși funcționari serioși din instituții publice și companii de stat.

Vorbim de adoptarea unei legi privind avertizorii de integritatea, ceea ce ar trebui să încurajeze oamenii cinstiți din sistem să atragă atenția asupra problemelor pe care le observă, cu termen în prima parte a acestui an. Vorbim de abordarea pe viitor a problemei ușilor rotative, în acest moment lipsă din orice discuție publică, ajungând să avem clienți ai instituțiilor publice transformați peste noapte în conducători ai instituțiilor respective și invers. Putem să ne așteptăm la un impact major asupra clasei politice. Vorbim de clarificarea unor definiții (clare de altfel peste tot în Europa) asupra intereselor personale care intră în conflict cu activitatea de demnitate publică, funcționari publici, consilieri și nu numai. Impactul este nu numai administrativ, ci și juridic. Vorbim de legislație privind modul în care membrii Guvernului pot interacționa cu lobiști și alte interese.

Mai sunt și alte prevederi în acea parte de a căror implementare corectă depinde obținerea fondurilor din Planul național de redresare și reziliență, având o puternică dimensiune de sprijinire și promovare a integrității publice. Din exemplele date, impactul acestor măsuri va afecta multe interese, dar va întări statul.