Personal militar și populație. O perspectivă asupra NATO
Era o știre referitoare la faptul că ar fi o idee bună ca tinerii să aibă posibilitatea unei pregătiri militare voluntare. Da, este o idee bună și o susțin. Discuția despre constituirea rezervei voluntare este mai veche, din 2017 intră în vigoare Legea rezervistului voluntar.
Ideea mi se pare bună, oricât de contestabilă ar părea. Și nu neapărat pentru beneficiile în pregătirea participanților, pentru participanți și comunitate, ci și pentru stat, în ansamblu, căci am avut un pic de timp să văd cum e raportul personal activ și personal rezervist față de populație în toate statele NATO.
România este undeva la jumătatea clasamentului, dar nu stă mai bine nici ca statele care dau 2% din PIB pentru apărare pe care sperăm să le prindem de urmă, nici ca statele baltice și altele de pe flancul estic cu care avem o serie de amenințări de securitate comune și nici ca statele nordice ale căror sisteme sociale le admirăm.
Am încărcat tabelele cu clasamentele atât pe ISSUU. Dacă nu merge încorporarea făcută pe blog, atunci le puteți descarca de la adresele de mai jos.
Top în funcție de personal activ
Top în funcție de personal rezervist
Sursă date folosite: Banca Mondială și globalfirepower.com. Menționez că datele privind personalul militar s-ar putea să nu reflecte realitatea, negăsind o sursă mai credibilă în afară de cea amintită.
Link-uri documente:
Madalin Blidaru
Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.
Ar trebui sa vina si cu un pachet de beneficii pentru cel in cauza. La fiecare an de stat pe liste sa se adauge vechime in campul muncii. Oricum incercam sa inventam roata dupa ce am distrus sistemul. Armata obligatorie avea si un scop civic.