O datorie față de cetățeni privind datoria publică: detalierea cheltuirii fondurilor din împrumuturi

O datorie față de cetățeni privind datoria publică: detalierea cheltuirii fondurilor din împrumuturi

Datoria publică a explodat în 2020, cu o creștere mai mare decât în perioada crizei economice și financiare din 2009, când România a ajuns să aibă nevoie de FMI și aproape un deceniu de politici de corectare a dezechilibrelor de la acea vreme. COVID-19 a surprins economia românească într-o situație nefastă, din nou cu dezechilibre, cauzate de politicile guvernamentale, incluzând aici realizarea unor plăți necugetate care putea fi restructurate, situația cheltuielilor sociale, creșterile acordate salariaților plătiți din fonduri publice, unde a fost cazul, o slabă colectare a veniturilor, politici fiscale regresive, printre altele, Înainte de COVID-19, România se afla deja în procedura de decisiv excesiv la nivel european, singurul stat aflat de altfel în această situație din cele 27 de state membre.

Împrumuturi istorice au fost luate de pe piețele de capital în 2020, plus o serie de împrumuturi de la Comisia Europeană. Toate acestea au dus datoria publică la un nivel de 47-48%, o creștere cu 12 pp în aproximativ un an sub guvernarea PNL condusă de Ludovic Orban. În același timp, România s-a remarcat prin măsuri austere în pandemia COVID-19, evitând să se implice în limitarea impactului socio-economic al crizei și lăsând oamenii, microîntreprinderile și IMM-urilor să se descurce fiecare după propriile capacități. Prin urmare, sunt legitime întrebările despre cum au fost cheltuite aceste împrumuturi. Multă se întreabă pe ce s-au dus, din moment în care puțini sunt cei care au văzut vreun sprijin, fie el și primirea câtorva măști în timpul pandemiei.

Guvernul și Ministerul Finanțelor Publice au la dispoziție instrumentele prin care pot arăta detaliat cum au fost cheltuite fondurile obținute din împrumuturi în 2020. Transparența este necesară nu doar pentru o guvernare democratică, dar și pentru un context în care impactul acestor măsuri este vizibil în timp (dobânzi, impactul bugetar pe viitor) și intergenerațional (cine va rambursa și pentru ce va rambursa aceste împrumuturi). Până acum nu a fost făcut un astfel de exercițiu de transparență și răspundere publică, deși este necesară, vorbim totuși de creșterea cu o treime a datoriei României în timpul Guvernului PNL – Orban. Nu este doar o problemă în relația putere – opoziție, ci și în relația celor guvernați cu guvernanții. Depinde doar de voința politică și respectul pentru contribuabili.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *