Despre dezinformările MAE cu privire la Iran

Din cinci paragrafe, Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania dezinformează voit (minte) în patru dintre acestea.

Acordul bilateral de acces la bazele militare dintre SUA și România pleacă de la premisa că susține o intervenție legală. Este rezultatul atât al contextului în care a fost adoptat (operațiunile NATO din Afganistan, autorizate de ONU), cât și al conținutului (prevederi explicite privind legalitatea). Mai sunt prin preambul și niște referințe la angajamentul părților la respectarea prevederilor Cartei ONU. Nu este cazul în cazul conflictului din Iran, fiind un război 100% ilegal. România este parte a conflictului fără dar și poate.

Oferă sprijin logistic unei părți beligerante. La fel cum Coreea de Nord oferă sprijin războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În această privință, era așteptată o reacție din partea Iranului. Mai mult, ministrul român de Externe a declarat aproape explicit că sprijină schimbarea regimului din Iran (ilegal și acest lucru, mă întreb dacă reflectă poziția României).

De asemenea, atacurile Iranului asupra unor ținte din vecinătate sunt justificate. Nu pot spune cât de proporționale sunt, însă au fost îndreptate asupra unor ținte legitime în urma bombardamentelor efectuate de SUA și Israel (peste 10.000 de bombe fiind aruncate în atacurile asupra Iranului).

Ministerul român de Externe nu amintește ce au spus reprezentanții iranieni, anume că 1) demersul României înseamnă participarea la agresiunea militară împotriva Iranului (evident), 2) este de neacceptat sub dreptul internațional (evident), și 3) va avea repercusiuni internaționale pentru România (evident). Este răspunsul standard pe care l-ar da orice stat atacat ilegal. Retaliere va fi cel mai probabil juridică și politică, dacă va fi. Suntem în siguranță? Da, Iranul nu va trimite rachete spre România într-un răspuns proporțional. Este și neclar dacă mai are capacitatea de a lansa astfel de rachete, dincolo de faptul că există scutul de la Deveșelu.

Sunt alte riscuri? Nu, cel mai mare risc rămâne impactul petrolului dislocat de pe piețele internaționale. Contrar unor opinii care circula prin social media, precum cea a fostului președinte Traian Băsescu, nu există riscul de „atacuri teroriste efectuate de islamiști radicalizați”. În primul rând, nu există pentru că și Iranul se confruntă cu acestea, atacurile susținute de Iran fiind realizate de fapt de alte grupuri, cum sunt cele din Liban sau Gaza, cu alte motivații. Desigur, ipotetic, oricine poate cumpăra o dronă de pe eMag și să comită un atac terorist. În al doilea rând, numărul celor care ar putea fi expuși unei astfel de radicalizări este infim în România. Mai degrabă va fi copleșită România de o criză a migrației venită din Iran în caz de instabilitate a regimului decât de răspunsul la oferirea bazelor militare către SUA. Atacurile cibernetice nici nu ar trebui să fie o problemă la miliardele de euro primite anual de instituțiile publice române cu atribuții în domeniu.