Nu vrem să investim în cercetare fără rezultate. Știința din spatele mRNA nu a avut rezultate peste 30 de ani

Nu vrem să investim în cercetare fără rezultate. Știința din spatele mRNA nu a avut rezultate peste 30 de ani

O declarație a prim-ministrului Florin Cîțu a devenit virală astăzi în câteva comunități academice și cercetare românești:

„Trebuie introdus un principiu al competitivităţii pentru resurse în toate sectoarele din economie, inclusiv în cercetare. Cei care doresc să facă cercetare trebuie să fie în competiţie între ei pentru resurse, dacă aceste resurse vin de la stat sau din sectorul privat şi doar cei care dau rezultate vor putea să meargă mai departe. A finanţa doar de dragul finanţării de la buget nu cred că este o soluţie, chiar dacă îi spunem, între ghilimele, cercetare. Trebuie să găsim acele centre unde se poate face dezvoltarea prin cercetare şi acolo, repet, în funcţie de rezultate, putem să introducem mai multe resurse. Nu sunt adeptul investirii banului public oriunde, doar pentru că i se spune ca domeniu cercetare şi trebuie să investim în cercetare, fără să avem rezultate.” (EduPedu.ro)

Sunt niște probleme contextuale cu această declarație. Vine la un matinal organizat de Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură din România, iar Franța nu este un exemplu de alocări de cercetare în ultimele decenii. Noroc cu sprijinul din SUA și Germania că este pe linia de plutire a competitivității internaționale în materie de cercetare. Mai mult, acest patronat, deși vorbește, în continuarea declarației, despre investițiile sectorului privat, acest patronat nu prea investește în cercetare în România. Totul este bine și dezirabil până la contactul cu realitatea. Investițiile private în cercetare sunt aproape inexistente în România. A treia problemă de context este dată de căutarea unor rezultate în alocările resurselor publice. În afară de membrii PNL, în principal, este dificil de spus că au avut și alții rezultate prin alocările de resurse în toate sectoarele. Vorbimd e competiție pentru resurse și alocări optime, dar nu știm pe ce s-a dus explozia din datoria publică. Nu doar că nu știm, dar Guvernul Cîțu refuză să prezinte aceste informații.

Pe subiect, ce am îngroșat în declarație este partea din declarație devenită virală. Ideea este greșită. Investițiile în cercetare se duc către rezultate, fie că vorbim de cercetare aplicată sau cercetare fundamentală. În unele cazuri, cum este cea fundamentală, rezultatele sunt de multe ori dificil de văzut. Sigur, poți să cuantifici niște livrabile, dar acestea nu sunt rezultate. Mai mult, cercetarea este de multe ori supusă eșecului. Este o realitate cu care se confruntă cercetătorii și managerii de cercetare din întreaga lume. Este unul dintre motive pentru care sprijinul pentru anumite proiecte pe termen lung este difuz, iar activitatea de cercetare propriu-zisă este o goană după proiecte de cercetare, multe fiind axate pe direcții tangențiale care pot sprijini demersul principal însă tocmai pentru că este nevoie de rezultate. Competițiile însă există într-o parte importantă a cercetării românești și peste tot în țările occidentale care chiar fac cercetare, ceea ce dovedește că prim-ministrul nu prea cunoaște mecanismele de finanțare a domeniului despre care vorbește.

Dar ai și locuri în care finanțarea nu este prin competiții. Cel puțin nu prin apeluri competitive. Sunt niște programe de acest fel. Ca organizații, putem vorbi de mai multe institute naționale de cercetare-dezvoltare, dar și de Academia Română. Acestea sunt principalele locuri ale cercetării românești care pot fi criticate în privința finanțării competitive. Adăugarea tuturor în aceeași oală nu este o metodă eficientă de a genera sprijin pentru propuneri.

Mai avem câteva puncte în discuție care nu sunt provocatoare. Este vorba de principiul competitivității. Este vorba de alocarea optimă a resurselor și eliminarea punctelor negre, fără rezultate, însă finanțate arbitrar în continuare („finanțare doar de dragul finanțării”). Este vorba de profilare, diversificare, crearea unor centre recunoscute, a unor poli. Evident nu se poate finanța orice, oriunde, deci vorbim din nou despre o alocare optimă. Dar pentru ultimul punct este nevoie să avem o analiză clară de nevoi, de impact, a capacităților bugetare, o analiză a perspectivelor pe termen lung, sprijin politic, capacitate administrativă, să știm unde vrem să mergem, cum se pot produce reformele respective, ce strategii pot fi folosite pentru a învinge rezistența la schimbare. Poate suna ciudat, dar este una dintre puținele declarații cu care sunt de acord, nu este bine să fim adepții investirii banului public oriunde.

Dar dezbaterea nu se oprește aici. Este mai complicată.

Cercetarea mRNA a fost pionierată în anii 1970 de o cercetătoare maghiară de la un centru de cercetări biologice din Szeged. Nu cred că Ungaria reprezenta atunci un pol de excelență în cercetare moleculară. Totuși, cercetătoarea a avut de unde să plece. În anii 1980, a plecat în SUA, unde a lucrat pe domeniu. Evident a și suferit atunci când nu a reușit să obțină granturile necesare pentru a-și duce ideea mai departe. Însă a și reușit în alte competiții. În anii 2000, fondează un startup prin care să folosească rezultatele cercetări sale din domeniul RNA. În 2010, se formează ModeRNA, inspirată de cercetările Katalinei Kariko. În 2013, se alătură BioNTech ca vicepreședinte. În 2020, avem principalele vaccinuri care ne scapă de pandemia globală COVID-19, BioNTech/Pfizer și ModeRNA, bazate pe mRNA, pe cercetările începute și care au conturat întreaga viață a acelei cercetătoare. Lungul drum de la institutul de cercetări din Szeged la vaccinurile anti-COVID-19 bazate pe mRNA îl găsiți descris în The Atlantic.

Ceea ce a făcut Katalin Kariko a fost cercetare fără rezultate vreo 30-40 de ani atât în Ungaria, cât și în Statele Unite ale Americii.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *