Noi acțiuni pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului

Noi acțiuni pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului^[1]

Criza de securitate cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în ultimii ani impune noi măsuri pe agenda europeană. În cazul terorismului, finanțarea sa este una dintre problemele cu impact atât asupra spațiului intern, cât și asupra statelor din vecinătate. Comisia Europeană a venit cu un plan de acțiune în 2016 împotriva finanțării terorismului, printre inițiativele sale aflându-se și măsuri pentru reducerea finanțării activităților criminale.

Pe 20 decembrie 2017, un acord politic între Președinția estonă a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European în zona consolidării reglementărilor europene pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului prin amendarea directivei europene în domeniu, având, pe de o parte, scopul de a preveni utilizarea sistemelor financiare pentru finanțarea activităților criminale și, pe de altă parte, de a consolida normele privind transparența pentru a evita disimularea la scară largă a fondurilor.

Conform informațiilor transmise de Consiliul Uniunii Europene, prin amendarea directivei 849/2015/UE și a directivei 101/2009/CE prin textul propus^[2], noua directivă agreată, încearcă să găsească un echilibru între nevoia de a crește securitatea și protejarea drepturilor fundamentale și libertăților economice.

Directiva (UE) 849/2015 are ca obiectiv prevenirea utilizării sistemelor financiare pentru scopuri privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului, fiind dezvoltată pe baza unora existente anterior, pe care le înlocuiește: 60/2005/CE și 70/2006/CE. Aceasta este construită pe baza unor standarde globale adoptate de un task force în domeniu: FATF – Financial Action Task Force^[3].

Propunerea de amendare din partea Comisiei a venit pe 5 iulie 2017, statele membre ajungând la un acord privind abordarea generală a acestei propuneri pe 20 decembrie 2016. În 2017, președințiile malteză și estoniană ale Consiliului au purtat negocierile Parlamentul European și cu Comisia Europeană în vederea unei adoptări la o primă citire, ajungându-se la formula actuală în decembrie 2017.

Măsurile vin în contextul Agendei europene pentru securitate asumate de Comisia Juncker, document prezentat în 2015 și a Planului de acțiune pentru consolidarea luptei împotriva finanțării terorismului, plan care are două obiective: 1. prevenirea mișcării fondurilor și identificarea finanțării teroriste și 2. distrugerea surselor de venituri pentru organizațiile teroriste^[4]. O parte din acțiunile cheie propuse de acest plan de acțiune sunt incluse în propunerea de directivă agreată.

Care sunt principalele noutăți ale noii directive europene?

Acestea cuprind măsuri privind accesul la informații privind proprietarii companiilor și trusturilor, rezolvarea unor riscuri ce țin de cartelele prepay și monedele virtuale, îmbunătățirea cooperării între unitățile responsabile de intelligence financiar și măsuri îmbunătățite pentru țările terțe riscante.

Astfel, propunerile includ:

Acces sporit la registrele privind proprietarii efectivi pentru întărirea transparenței privind proprietarii companiilor și trusturilor, registrele urmând a fi interconectate pentru a spori cooperarea la nivelul statelor membre. Accesul sporit înseamnă accesul public la informațiile privind proprietarii efectivi ai companiilor, accesul la informațiile privind beneficiarii efectivi ai trusturilor și altor aranjamente în baza unor interese legitime, accesul public la informațiile privind beneficiari efectivi ai trusturilor care dețin companii neîncorporate în UE în baza unei cereri scrise.
Diminuarea pragului pentru identificarea deținătorilor cartelelor prepay de la 250 de euro la 150 de euro și extinderea măsurilor de identificare a clienților. Platformele de schimburi valutare virutale vor trebuie să aplice controale de verificare a antecedentelor clienților, măsură aplicabilă și furnizorilor custode de portofolii, scopul acestora fiind de a pune capăt caracterului anonim al unor astfel de schimburi.
Unităților statelor membre responsabile de intelligence financiar vor benefia de o cooperare sporită, incluzând acces la informații din registrele băncilor centrale și conturilor de plăți pentru identificarea deținătorilor conturilor.
Măsuri suplimentare de control vor fi cerute pentru fluxurile financiare din țările non-UE cu deficiențe în regimurile privind prevenirea spălării banilor. O listă cu aceste state a fost stabilită de corupție.

Chiar dacă propunerea își propune să crească transparența, există și voci critice. Austria publicat o declarație prin care spune că nu evită abuzul de trusturi pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului, spunând că este nevoie de registre obligatorii, centralizate și publice privind proprietarii efectivi ai trusturilor în statele membre. Critica merge mai departe până la a spune că „textul curent sporește lipsa transparenței proprietarilor reali ai trusturilor chiar mai mult ținând cont de asigurarea anonimatului beneficiarilor efectivi ai anumitori tipuri de trusturi”, îndemnând la remedirea acestei deficiențe^[5].

Următorul pas după acordul politici confirmat de ambasadorii europeni între președinție și Parlamentul European este ca aceasta să ajungă pe masa Parlamentului și a Consiliului pentru adoptarea sa la prima citire, fiind necesară majoritatea calificată pentru adoptare, apoi transpunerea în legislațiilor naționale în 18 luni.

Însă propunerea are și critici. De exemplu, unul dintre atuurile monedelor virtuale precum Bitcoin – caracterul anonim – este puternic atacat. Deutsche Welle caracterizează măsurile UE ca fiind un „cryptocurrency clampdown”, adică o suprimare a monedelor virtuale, referindu-se la obligația platformelor de a-și identifica utilizatorii. Totodată, publicația amintește o declarație venită din partea Transparency International în care se spune că anumite lacune rămân în directivă, precum și că unele state membre ar fi fost împotriva propunerii din cauza impactului economic – Marea Britanie, Malta, Cipru, Luxemburg și Irlanda^[6].

Întreg procesul indică dificultatea atingerii consensului între diferiți actori la nivel european în pofida unor crize semnificative, precum cea generată de valul de atacuri teroriste din perioada 2015-2016, jumătate din mandatul Comisiei Juncker trecând de la punerea subiectului pe agendă la adoptarea sa. Mai mult, indică cum noi circumstanțe aduc noi necesități de reglementare în același domeniu, alte directive europene privind spălarea banilor și finanțarea terorismului fiind în istoricul instituțional și legislativ european în momentul în care aceasta va fi aprobată și va ajunge în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

^[1] Council of the EU, 2017, 20th of December, Money laundering and terrorist financing: Presidency and Parliament reach agreement, http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2017/12/20/money-laundering-and-terrorist-financing-presidency-and-parliament-reach-agreement/

^[2] Council of the EU, 2017, Note, Analysis of the final compromise text with a view agreement, http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15849-2017-INIT/en/pdf

^[3] Eur-Lex, 2015, Preventing abuse of the financial system for money laundering and terrorism financing, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/LSU/?uri=celex:32015L0849

^[4] European Commission, 2016, Factsheet. Action plan to strengthen the fight against terrorist financing, http://ec.europa.eu/justice/criminal/files/aml-factsheet_en.pdf

^[5] Council of the European Union, 21st of December 2017, Note – Statement, Declaration by Austria, http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15849-2017-ADD-1/en/pdf

^[6] DW, 2017, 16th of December, EU approves cryptocurrency clampdown to combat terrorism financing, http://www.dw.com/en/bitcoin-eu-approves-cryptocurrency-clampdown-to-combat-terrorism-financing/a-41820170