Cealaltă față a Brexitului

Cealaltă față a Brexitului

 

La un an și jumătate de la referendumului pentru ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, desfășurat pe 23 iunie 2016, un referendum câștigat la limită de tabăra în favoarea ieșirii- 51,9% din electoratul prezent la vot, rămân mai multe întrebări privind impactul ieșirii, indiferent de condiții ieșirii. Economia și politica, însă, se adaptează și surprind în mod pozitiv comparativ cu așteptările inițiale. Conservatorii și laburiștii își mențin opțiunile, iar economia urmează o cale mai bună decât cea prognozată[1], pe lângă faptul că nu o putem reduce la un model de creștere economică.

 

Pe 29 martie 2017, Theresa May a trimis președintelui Consiliului European scrisoare de notificare privind declanșarea articolului 50, înainte să declanșeze în mai puțin de o lună alegerile anticipate, alegeri din care a ieșit mai slăbită, dar cu un partid unionist, naționalist și eurosceptic în coaliție. Articolul 50 prevede că orice stat membru poate decide retragerea din Uniune conform prevederilor sale constituționale, trebuind să notifice Consiliul European de intenția sa. Apoi, Uniunea Europeană, în baza liniilor directoare trasate de Consiliul European, duce la îndeplinire mandatul de negociere. La doi ani de la declanșarea articolului 50, Marea Britanie nu va mai fi membru al UE, statutul ei fiind decis prin negocieri, dacă acestea vor ajunge la o concluzie.

 

Două personaje cheie au apărut în cadrul negocierilor. Primul, Michel Barnier, om politic francez și fost comisar european, devenit negociator-șef al Uniunii Europene pentru pregătirea și conduita negocierilor cu Regatul Unit în baza articolului 50. Al doilea, David Davis, politician britanic cu peste 30 de ani de experiență în politica națională la nivel înalt, secretar de stat în cabinetul condus de Theresa May însărcinat cu ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Și poate Guy Verhofstadt, fost prim-ministru belgian, în prezent președintele liberalilor europeni, numit de președinții grupurilor politice din Parlamentul European ca punct de legătură în privința Brexitului.

 

Au început negocierile pe 19 iunie 2017 În prezent, un acord între Comisia Europeană și Regatul Unit există în privința unei ieșiri ordonate, iar cele trei mari puncte de pe agenda britanică au fost agreate – acordul financiar, drepturile cetățenilor și granița Irlandei de Nord. Pe 15 decembrie 2017, au fost adoptate de către Consiliu liniile directoare pentru a doua fază a negocierilor, bazate desigur pe respectarea cu bună credință a angajamentelor primei etape, menționate anterior. O perioadă de tranziție de aproximativ doi ani sub reglementarea UE a fost luată în considerare de Consiliu la cererea Regatului Unit, ceea ce înseamnă că jurisdicția autorităților europene va fi prelungită inclusiv după ieșire pe perioada tranziției^[2].

 

Nici parlamentarii britanici nu sunt liniștiți de ceea ce se întâmplă, acesta având o sesiune legislativ specială de doi ani pentru soluționarea complexităților legate de Brexit. În timp ce negocierile și tranziția pentru implementarea acordului privind retragerea vor ușura daunele provocate de ieșirea din Uniune, economia și societatea britanică par să infirme primele date privind impactul ieșirii sau privind opțiunile societății.

 

Însă impactul Brexitului s-ar putea să fie mai mic decât cel prevăzut în cazul ieșirii. Cooperarea cu diferite state europene, situația economică și financiară și determinarea politică pot face ca tranziția de la un stat membru UE la o stat terț să fie mai puțin dureroasă.

Cooperarea cu diferite state europene și non-europene

Ieșirea din Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate pentru un tratament diferențiat în politica externă și comercială cu alte state. De exemplu, Regatul Unit va putea să aibă mai multă autonomie în politica față de Rusia și Statele Unite, pornind de la diferențele modelului continental și de la sancțiunile impuse Federației Ruse.

 

Ultima vizită a secretarului pentru afaceri externe, Boris Johnson, la Moscova, în pofida relației deficiente între cele două state, a adus și discuții despre potențialul dialogului în diferite zone de cooperare, pornind cu securitatea internațională. În pofida incertitudinii față de viitorul relației bilaterale post-Brexit, având în vedere recomandări parlamentare de continuare a regimului sancțiunilor și chiar pentru o monitorizare mai atentă și contracarare a modelului promovate de Rusia în acest moment, „promovarea unei cooperări economice cu Rusia mai apropiate la timpul potrivit”, bazată pe legăturile cu IMM-urile și antreprenorii ruși, este recomandată de Comisia pentru afaceri externe a Camerei Comunelor^[3].

 

În timp ce Administrația Trump consideră Uniunea Europeană, în special Germania, un competitor economic injust pentru Statele Unite, președintele Donald Trump și secretarul de stat pentru comerț Wilbur Ross au dat ca sigur un viitor acord comercial favorabil între cele două state. Acestui rol îi adăugăm poziția Marii Britanii alături de Statele Unite în interiorul NATO, ca aliați în aria securității și apărare, și inclusiv opoziție Marii Britanii față de PESCO.

 

Trecând peste rolul global pe piețele internaționale și în relație cu diferiți actori internaționali, în special cu Commonwealth-ul, relații preferențiale considerabile apar și cu state membre ale Uniunii Europene. Vizita prim-ministrului britanic în Polonia în decembrie 2017 în cadrul consultărilor interguvernamentale a confirmat consolidarea cooperării în zone precum apărare și securitate, știință și inovație, drepturile omului, antreprenoriat și afaceri, comerț și investiții^[4].

Situația economică și financiară

Nu știm dacă Marea Britanie va redeveni „o mare națiune comercială”, așa cum a fost descrisă și cum a fost promovată inclusiv de Theresa May în diferite contexte, inclusiv în discursul de la Florența în care a prezentat viziunea despre cooperarea și parteneriatul cu Uniunea Europeană după Brexit. „Britanicii au decis să părăsească UE și să fie o națiune comercială liberă, globală, capabilă să își decidă propria cale în UE”^[5], menționa prim-ministrul britanic în acel discurs, viziune despre care criticii afirmă că ar fi o deziluzie marcată de nostalgia trecutului.

 

Însă există motive care să sprijine încrederea în aceaastă afirmație. Forbes plasează Regatul Unit pe primul loc în topul pe 2018 al celor mai bune țări pentru afaceri, notând îngrijorarea față de impactul ieșirii din Uniune având în vedere legăturile comerciale și financiare, deficitul ridicat și datoria publică ca principale puncte negative^[6]. Relația de-a lungul timpului a Regatului cu Uniunea a fost una complicată, de la opoziția față de consolidarea integrării europene și încercările la aderare la opoziția sub Thatcher față de mai multă centralizare, la scoaterea lirei sterline de sub Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM) și constanta opoziție în Consiliul Uniunii Europene.

 

Ancheta economică realizată de OECD pentru 2017 indică câteva probleme în privința dezvoltării economice: o încetinire a creșterii PIB-ului, productivitatea muncii aflată într-un punct mort, căderea lirei, recomandând menținerea unei relații cât mai apropiate posibil cu Uniunea Europeană după Brexit. Însă încetinerea creșterii PIB-ului este o tendință vizibilă încă din 2014, productivitatea muncii este într-un punct mort de aproape un deceniu, datoria publică a explodat în ultimul deceniu în condițiile crizei, iar scăderea lirei fiind vizibilă în același interval, ultimul an adăugând chiar perspective de îmbunătățire a situației. Cu o rată redusă a șomajului la mică diferență față de cea a Germaniei, un record pentru Regatul Unit în ultimii 42 de ani, și cu reducerea ratei imigrației începând cu jumătatea anului 2016, perspectivele impactului „devastator” al Brexitului sunt puse sub semnul întrebării.

 

Dar Uniunea Europeană pierde un membru pro-piață, începând cu politicile de liberalizare promovate și terminând cu poziția pe piețe cheie din zona economică financiară.

Chiar dacă Autoritatea Bancară Europeană se mută la Paris, Marea Britanie rămâne un actor important pe piața bancar-financară, atât prin industria financiară și tehnologiile financiare, cât și prin cota pe care o au băncile engleze. Competiția băncilor engleze vine din Franța, băncile din acest stat dominând topul realizat de S&P Global Intelligence privind cele mai mari bănci din Europa după active^[7].

 

Regatul Unit are un sistem financiar de importanță sistemică. Mărimea sectorului financiar în zona euro este de aproximativ șase ori PIB-ul acestei zone, Banca Central Europeană amintind în ultimul raport privind structurile financiare din zona euro situarea acestui sector la aproximativ 68 de trilioane de euro cu diferențe semnificative în privința importanței sectorului financiar de la stat la stat^[8]. Comparativ, mărimea sistemului financiar al Marii Britanii este de zece ori PIB-ul său, aduce 11% din veniturile fiscale, iar guvernatorul Băncii Angliei discută scenariul dublării mărimii acestui sector în următorii 25 de ani^[9].

Contextul politic extern și coeziunea politică internă

În plan geopolitic, Uniunea Europeană nu își dorește încă un vecin care să exercite presiuni dezintegraționiste, fie că vorbim de acțiuni concrete de colaborare cu unele state membre în defavoarea Bruxelles-ului, de măsuri care pot duce la creșterea euroscepticismului sau chiar la cooperarea strategică cu state terțe care nu sunt pe lista prietenilor UE – Rusia, posibil Statele Unite, state din sudul Mediteranenei precum Egiptul.

 

În acest context, merită subliniată atât situația la nivelul opiniei publice, unde polarizarea taberelor Remain/Brexit rezistă, cât și determinarea elitelor politice pentru ieșirea din Uniune. În sondajele lunare YouGov, deși este de remarcat un trend de schimbare a opțiunii principale dinspre o „retragerea din Uniune a fost o decizie corectă” către „retragerea din Uniune a fost o decizie greșită”, prag de schimbare marcat de contextul alegerilor anticipate, diferența dintre cele două tabere rămâne sub 5%. Sondajul desfășurat între 11 și 12 decembrie 2017 indică doar o diferență de 1% între cei care consideră că a fost o decizie corectă și cei care consideră ieșirea ca fiind greșită – 44% la 45%^[10].

 

În același timp, liderii politici rămân în favoarea Brexitului. În prezent, situația în Camera Comunelor arată astfel: Conservatorii – 316 scaune, Partidul Laburist – 259 de scaune, SNP – 35 de scaune, Partidul Liberal Democrat – 12, DUP – 10, Sinn Fein – 7, urmați de alte mici grupări și de independenți^[11]. Dacă DUP este poziționat ca partid eurosceptic și suveranist, iar Sinn Fein este orientat spre republicanismul irlandez și către o abordare critică față de UE, militând pentru reforma UE și pentru un statut special al Irlandei de Nord în cadrul UE^[12], situația este diferită în cadrul partidelor mari.

 

Partidul Național Scoțian, ca reprezentant al unei zone care a votat pentru rămânerea în UE, își menține o orientare pro-europeană, dorește o Scoție membru cu drepturi depline în UE, militează pentru reforma UE și împotriva unui Brexit dur^[13]. Liberal democrații, după ce au avut o campanie electorală pe o platformă pro-europeană, strâng semnături pentru „ieșirea din Brexit” și militează pentru protejarea locului Marii Britanii în Europa, dorind inclusiv un referendum privind acceptarea acordului din urma negocierilor sau rămânerii în UE^[14].

 

Situația este diferită la nivelul celor mai mari partide, chiar dacă au avut mesageri pro- și contra- rămânerii în UE în cadrul campaniei pentru referendum. În tabăra conservatoare, apar opțiuni de la cel mai bun acord posibil în urma negocierilor promis de May, deci o opțiune pro-Brexit aproape livrată^[15], la Brexitul „de neoprit” promis de responsabilul pentru afaceri externe, Boris Johnson, care spune că alinierea la reglementările europene nu trebuie să transforme Regatul Unit într-un „stat vasal”^[16]. Laburiștii se poziționează pentru o relație apropiată de UE, însă cu acceptarea rezultatului referendumului de parteneriat cu Brexit^[17], poziție menținută și de Jeremy Corbyn – acesta mergând până la opoziția față de un al doilea referendum.

 

Altfel spus, există o coeziune a principalelor forțe politice pentru susținerea rezultatelor referendumului de ieșire din Marea Britanie, chiar dacă populația rămâne polarizată. Totodată, o Mare Britanie independentă aduce noi oportunități de cooperare, colaborare și parteneriat cu alte state pe plan global, nerestricționate la urmărirea reglementărilor europene și cu mai multă flexibilitate privind politicile în domeniul afacerilor internaționale, de la comerț și finanțe la politică externă și apărare.

 

Concluzionând, peisajul post-Brexit este complex, iar unele incertitudini vizibile în acest moment s-ar putea să fie mai puțin în defavoarea Marii Britanii. De altfel, ieșirea din UE poate reprezenta o oportunitate pentru consolidarea rolului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pe plan global, un stat suveran, cu o politică externă independentă, cu o politică de securitate independnetă, cu o politică comercială independentă, cu decizii luate la Londra în locul Bruxelles-ului în favoarea intereselor naționale, bazate pe avantajele pe care le are. În acest caz, este o pierdere și mai mare pentru Uniunea Europeană.

[1] Reuters, 2018, ianuarie 10, UK economy set for underwhelming 2018, says British Chamber of Commerce, https://uk.reuters.com/article/uk-britain-economy-bcc/uk-economy-set-for-underwhelming-2018-says-british-chambers-of-commerce-idUKKBN1EZ007

^[2] European Council, 15th of December 2017, Guidelines – European Council (Art. 50) meeting, http://www.consilium.europa.eu//media/32236/15-euco-art50-guidelines-en.pdf

^[3] House of Commons, 2017, 2nd of March, The United Kingdom*s relations with Russia, p. 64, https://publications.parliament.uk/pa/cm201617/cmselect/cmfaff/120/120.pdf

^[4] Blidaru, M., 2017, decembrie 22, Despre întâlnire interguvernamentală Polonia – Regatul Unit,  https://blidaru.net/despre-intalnirea-interguvernamentala-polonia-regatul-unit/

^[5] Gov.uk, 2017, 22th of September, PM*s Florence speech: a new era of cooperation and partnership between the UK and the EU,https://www.gov.uk/government/speeches/pms-florence-speech-a-new-era-of-cooperation-and-partnership-between-the-uk-and-the-eu

^[6] Forbes, 2017, Best countries for business. United Kingdom, https://www.forbes.com/places/united-kingdom/

^[7] Martin, W., 2017, 14th of April, S&P Global*s biggest banks in Europe, by total assets, Business Insider UK, http://uk.businessinsider.com/sp-global-biggest-banks-in-europe-2017-4/#21-dz-bank-germany-53728-billion-2

^[8] ECB, 2016, Report on financial structures, Frankfurt am Main, https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/reportonfinancialstructures201610.en.pdf

^[9] Elliott, L.,, Treanor, J., 2017, 3rd of August, Don*t relax rules on City after Brexit, Mark Carney warns, The Guardian, https://www.theguardian.com/business/2017/aug/03/britains-finance-sector-will-double-in-size-in-25-years-says-mark-carney

^[10] YouGov, 2017, The Times Survey Results. Fieldwork – 10th-11th of December 2017,  https://d25d2506sfb94s.cloudfront.net/cumulus_uploads/document/5tu7akhw6z/TimesResults_171211_VI_Trackers_w.pdf

^[11] Parliament.uk, 2017, Current state of parties, http://www.parliament.uk/mps-lords-and-offices/mps/current-state-of-the-parties/ (accesat la 4 ianuarie 2018)

^[12] Sinn Fein, 2017, Brexit, http://www.sinnfein.ie/brexit (accesa tla 4 ianuarie 2018)

^[13] Furby, L., 2016, Scotland*s Brexit plan: what you need to know, SNP, https://www.snp.org/scotland_brexit_plan_what_you_need_to_know

^[14] Liberal Democrats, 2017, Protect Britan*s place in Europe, https://www.libdems.org.uk/europe

^[15] Conservatives, 2017, Delivered: 3 clear promises, https://www.conservatives.com/sharethefacts/2017/12/delivered-3-clear-promises

^[16] Steward, H., 2017, 17th of Decemberi, Boris Johnson breaks ranks with „vassal state” warning, The Guardian, https://www.theguardian.com/politics/2017/dec/17/boris-johnson-breaks-ranks-with-brexit-vassal-state-warning

^[17] Labour, 2017, Negociating Brexit, Manifesto, https://labour.org.uk/manifesto/negotiating-brexit/