Libertatea de exprimare revine în atenție

Libertatea de exprimare revine în atenție

Dezbaterea privind libertatea de exprimare revine în atenție. Primul punct în ultimele săptămâni a fost bătăiia pentru Twitter, magnatul sud-african Elon Musk venind cu o ofertă de nerefuzat pentru achiziționarea rețelei sociale. Împotriva opoziției consiliului de administrație al companiei, care ar pierde din influență după achiziția și delistarea companiei de către Musk, fostul CEO al companiei americane a transmis că este cea mai bună soluție pentru a scoate Twitter din impasul financiar în care se află. Dilemele au fost însă altele și țin mai mult de libertatea de exprimare și câteva libertăți și drepturi asociate.

În primul rând, este discuția despre alegerile parlamentare din toamnă din Statele Unite, unde Partidul Democrat poate pierde majoritatea fragilă pe care o are la nivel federal. Twitter a fost unul dintre canalele prin care a fost promovat atacul din 6 ianuarie 2021 împotriva Capitoliului, dar și principalul canale prin care fostul președinte Donald J. Trump a scurtcircuitat dezbaterea democratică din SUA. Până a fost deplatformat, adică i-a fost șters contul fără niciun drept de apel. În același timp, Musk nu doar că a contestat această practică, dar s-a mai aflat și printre care au beneficiat în urma unor măsuri fiscale ale lui Trump. Dincolo de acestea, apar și niște întrebări privind modul în care va folosi datele, căci, dincolo de opțiunea sa de a face algoritmii transparenți, o idee foarte bună de altfel, și de a securiza platforma de mesagerie a Twitter, ciripiturile de pe Twitter pot avea o valoare comportamentală, financiară și politică semnificativă.

Achiziția la suprapreț a Twitter nu este o problemă pentru Musk, pentru cei care consideră acest lucru, întrucât a beneficiat din plin de bula creată în jurul Tesla. Vânzarea unei părți din compania sa de mașini electrice și, în perspectivă, de minerit îi va permite să se alăture altor moguli americani prezenți în media. Bezos deține Washington Post, divizia de publishing a Amazon și încă câteva, Gates investește semnificativ în media, iar Microsoft deține platforma LinkedIn de ceva timp, Zuckerberg are Facebook și Instagram, până și Trump și-a făcut o rețea socială după ce a plecat după Twitter. Concentrarea canalelor de comunicare în acest regim bazat pe relații feudale ridică alte probleme ce țin de democrație, drepturi și libertăți.

Într-o altă știre, pe 27 aprilie 2022, echivalentul ministerului de interne al SUA a anunțat înființarea unui comitet pentru gestionarea dezinformării pentru a proteja securitatea națională prin combaterea dezinformării externe. Sistemul introdus este controversat, nu doar din perspectiva legăturii dintre dezinformare și securitate națională, ce a mai fost făcută doar în timpul războaielor mondiale și în goana după comuniști, ci și din prisme legăturilor cu domeniul securității interne, amintind multora de sistemul de credit social din China, unde oamenii beneficiază de scoruri mai mici în societate dacă nu respectă doctrina oficială. Scandalul este cu atât mai mare cu cât este criticat atât de opoziția republicană, cât și de opoziția din interiorul Partidului Democrat, fiind făcute asemănăr cu Ministerul Adevărului din 1984. Problema controlului discursului în condiții de pace este extrem de sensibilă, motiv pentru care nu a fost reglementată niciodată până acum, dar internetul a schimbat arhitectura operațională al modului de transmitere a informațiilor. Controversa este cu atât mai mare cu cât persoana numită ca șef peste această instituție, o cercetătoare a dezinformării, a lansat anterior numeroase informații false în social media, motivate partizan.

Nici Europa nu rămâne unde era înainte, fiind aprobată Legea serviciilor digitale, care, de principiu, spune că tot ceea ce este ilegal offline va fi ilegal și online. Este țintită și problema dezinformării, cu obligații pentru platforme. Deja Elon Musk a spus că Twitter va promova libertatea de exprimare, dar că nu va merge dincolo de ceea ce legea va spune că poate fi inclus ca libertate de exprimare. Zeci de funcționari europeni vor fi angajați să vegheze asupra rețelelor sociale, inclusiv pe această dimensiune, deci implicit asupra modului în care acestea își respectă angajamentele de control al libertății de exprimare.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *