Iranul, principalul subiect al discuțiilor Macron-Trump

Iranul, principalul subiect al discuțiilor Macron-Trump

Cel mai tânăr președinte al Franței și cel mai bătrân președinte al Statelor Unite au oferit o serie de momente care au făcut deliciul presei. Prima vizită de stat găzduită de președintele Donald J. Trump a fost cea a omologului său francez. Chiar dacă îi separă 31 de ani, unul este detestat de mass-media internațională, iar altul aplaudat, echipele celor doi au reușit să transforme evenimentul într-un viral în social media nu prin ceea ce s-a discutat, ci prin momentele de apropiere și glume între cei doi.

Dincolo de aspectul mediatic sau ceremonialul vizitei de stat, subiectele abordate au fost serioase.

Cel mai important, acordul iranian, unde Uniunea Europeană și Statele Unite se află pe poziții divergente. Ca o paranteză, este un subiect de interes și pentru România. Președintele Macron a specificat că își dorește o nouă înțelegere cu Iranul, structurată pe patru piloni, dintre care trei referitori la situația de după 2025 – activitatea nucleară pe termen scurt, pe termen lung, activitatea balistică și prezența regională a Iranului:

  1. Blocarea oricărei activități nucleare a Iranului până în 2025 – realizată prin JCPOA;
  2. Asigurarea că pe termen lung nu este nicio activitate nucleară a Iranului;
  3. Stoparea activităților balistice ale Iranului în regiune;
  4. Generarea unei soluții politice pentru îngrădirea Iranului în regiune.

Având în vedere faptul că România se află în raza activității balistice a Iranului, este un subiect de urmărit. Desigur, fiind două lumi paralele acum, nu este de interes.

Având în vedere o pace sustenabilă care să prevină orice hegemonie în regiune, Macron dorește ca în negocierea noului acord să implice și puterile regionale precum Rusia și Turcia, excluzând din start ideea „înlocuirii unilaterale a suveranității poporului”.

Președintele francez a precizat că nu își dorește ca Siria să ajungă sub aripile unei hegemonii în regiune, dar și că situația Siriei, criza siriană și suveranitatea Siriei sunt elemente esențiale în noul scenariu. Răspunzând unei întrebări lansate de media, președintele Trump a spus clar că nu doresc ca Iranul să aibă acces liber la Marea Mediteraneană.

Critica lui Trump față de acordul agreat de predecesorul său a inclus și faptul că în momentul în care s-a negociat JCPOA nu au fost incluse subiecte precum Siria, Yemen, Irak sau alte părți din Orientul Mijlociu în care Iranul este implicat.

În timp ce Macron spune că a ajuns într-o situație în care modul în care interpretează situația din Siria este convergent cu al președintelui Trump, președintele american transmite că, deși va retrage trupe din zonă și este nemulțumit de cheltuielile de șapte trilioane de dolari în regiune, va bloca accesul Iranului spre Mediteraneană.

Rămâne de văzut pe hârtie cum arată decizia așteptată a președintelui Donald Trump privind relația statului pe care îl reprezintă cu acordul iranian. Rămâne de văzut cum vor decurge celelalte negocieri cu alți lideri, în special europeni, privind Siria și Iran. Rămâne de văzut dacă JCPOA va rezista până în 2025 sau dacă vor fi aduși (și cu ce preț) toți actorii din regiune la masă.

Întâlnirea celor doi va rămâne în istoria Orientului Mijlociu.

Alte subiecte discutate de cei doi țin de cooperarea privind schimbările climate și situația comerțului internațional, însă subiectele secundare țin de reglementările internaționale în domeniu și de cooperarea franco-americană.

sursă imagine: The White House; de Joyce N. Boghosian

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.