Propuneri europene pentru protecția denunțătorilor

Propuneri europene pentru protecția denunțătorilor

Doar zece state membre ale Uniunii Europene asigură protecția denunțătorilor, restul garantând protecție parțială sau pentru anumite sectoare de activitate sau categorii de angajați. Scandalurile recente precum Panama Papers, LuxLeaks, DieselGate sau Cambridge Analytica au arătat că denunțătorii anonimi pot scoate în evidență o serie de practici ilegale sau care dăunează interesului public.

În acest context, Comisia Europeană a propus o directivă pentru protejarea denunțătorilor („whistleblowers”) sau, în termenii propunerii legislative, pentru protejarea persoanelor care raportează încălcarea legislației europene. Comisia Europeană oferă o definiție a denunțătorilor anonimi ca fiind persoanele care persoanele care raportează sau dezvăluie informații privind încălcări ale dreptului Uniunii Europene observate în activități de muncă. Sunt acoperiți de această directivă nu numai angajații, dar și persoanele care lucrează pe cont propriu, consultanții, contractorii, furnizorii, voluntarii, stagiarii, aplicanții pentru locuri de muncă.

Propunerea legislativă stabilește o serie de standarde minime, statele membre fiind libere și încurajate să stabilească măsuri mai bune de protecție a denunțătorilor anonimi și de raportare a neregulilor. Deși cei care raportează neregulile nu ar trebui să sufere de pe urma informațiilor dezvăluite, mai mult de unul din trei angajați care au făcut astfel de dezvăluiri și raportări au suferit de pe urma retalierilor (36%, conform Global Business Ethics Survey).

Conform directivei propuse, un „whisteblower” primește protecție dacă raportează nereguli față de reglementările europene în zone precum:

  • achiziții publice;
  • servicii financiare, combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;
  • siguranța produselor;
  • siguranța transporturilor;
  • protecția mediului;
  • siguranța nucleară;
  • sănătate publică;
  • siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor;
  • protecția consumatorilor;
  • protecția confidențialității și a datelor personale, securitatea rețelelor și a sistemelor informatice;
  • reglementările europene privind concurența;
  • încălcări care dăunează intereselor financiare ale UE;
  • încălcări ale reglementărilor și aranjamentelor privind taxele corporative care încalcă obiectivele și scopurile dreptului în domeniu.

Sunt două direcții principale în care acționează directiva propusă. Prima constă într-o serie de mecanisme clare și obligații pentru angajatori privind posibilitățile denunțărilor de a raporta. Astfel, companiile cu mai mult de 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mare de zece milioane de euro anual snt obligate să stabilească mecanisme interne privind tratarea raportărilor denunțătorilor. Același lucru este valabil și pentru administrațiile publice cu mai mult de 10.000 de locuitori.

Acestea vor trebui să înființeze mecanisme de protecție ale denunțătorilor care să includă canale de raportare interne sau externe care asigură confidențialitatea, un sistem de raportare care să includă canalele interne de raportare, raportarea către autoritățile competente, raportare publică/către media – în anumite circumstanțe, obligații pentru companii și autorități să răspundă raportărilor, măsuri preventive împotriva retalierii și protecția efectivă a denunțătorilor.

O serie de măsuri pentru protejarea denunțătorilor sunt incluse, atât pentru protejarea drepturilor acestor, cât și pentru prevenirea măsurilor de retaliere împotriva acestora. Acestea includ, printre altele, consiliere juridică, măsuri de remediere, protecție împotriva răspunderii pentru dezvăluirea informațiilor, sprijin în demersurile legale prin intermediul dreptului UE.

Nu în ultimul rând, sunt incluse prevederi privind descurajarea raportărilor malițioase sau abuzive și pentru prevenirea daunelor reputaționale nejustificate (de exemplu, prin asigurarea respectării drepturilor persoanelor care sunt ținta raportărilor și prin sancțiuni proporționale pentru cei care abuzează sau fac dezvăluiri malițioase în această privință).

Propunerea a intrat în circuitul legislativ al Uniunii Europene. Când va fi intra în vigoare, statele membre au obligația să desfășoare inclusiv acțiuni de conștientizare pe această temă.

sursa imagine: Shutterstock.com

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.