Împotriva dezinformării G4Media privind Erasmus

Împotriva dezinformării G4Media privind Erasmus

Din informațiile disponibile pe site-ul propriu, G4Media.ro este un proiect media al Asociației Group 4 Media and Democracy, organizație neguvernamentală ce își propune „îmbunătățirea și modernizarea sistemului democratic în România” prin mai multe direcții, printre care se află și „consolidarea unei prese independente, libere și care respectă standardele profesionale”.

Dar în momentul când dai pe „surse” informații care nu trec de niciun filtru al rațiunii și le mai și legi de un subiect care isterizează publicul, atunci e greu de spus că respecți standardele profesionale.

Titlul folosit de autor este următorul „SURSE: Statele UE care încalcă statul de drept nu vor mai putea trimite studenţii în programele Erasmus. România, vizată”. Apoi autorul continuă cu explicarea faptului că printre sancțiunile pe care Comisia Europeană le ia în calcul pentru statele care nu respectă statul de drept se află limitarea sau interzicerea accesului la Erasmus pentru statele care au această problemă. Informația este dată ca fiind oferită de „surse diplomatice europene”.

În literatura de specialitate, acest tip de mesaj poartă denumirea de „agitprop”, prescurtare de la propaganda de agitație, o formă de a distribui propagandă politică explicită prin artă sau alte metode de comunicare și difuzare de mesaje. De exemplu, URSS organiza rețele de agitatori pentru promovarea bolșevismului și publicau articole în Scînteia.

Lipsind orice filtru în difuzarea acestei informații, pot spune că scopul acestui mesaj este chiar de „agitprop”, cu destinație pentru tinerii. În rândul unora vor fi stârnite reacții negative față de partidele aflate la guvernare, în rândul altora reacții negative împotriva Uniunii Europene. Vestea bună este că Erasmus nu va fi folosit ca metodă de șantaj pentru unele state să respecte un anumit model al statului de drept.

5 motive pentru care Erasmus nu va fi monedă de schimb pentru stat de drept:

  1. Președintele Comisiei Europene a spus în noiembrie 2017 că nicio tăiere nu poate fi acceptată când vine vorba de Erasmus. Mai mult, a spus că bugetul trebuie mărit, iar numărul participanților în program până în 2025 ar trebui dublat. Cifra menționată atunci de Juncker pentru atingerea acestui obiectiv era de alocarea a 30 de miliarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual. Vedem cât va fi alocat, dar de la creștere la blocarea accesului unor state în program e distanță mare.
  2. În prezent, Comisia Europeană are doi foști studenți Erasmus pe poziții de vicepreședinți. Nu numai că sunt susținători ai programului, dar au șanse mari să fie candidații cheie cu care cele mai mari partide europene vor merge în alegeri anul viitor pentru a-i propune pentru poziția de viitor președinte al Comisiei Europene.
  3. Programul Erasmus are un statut special în cadrul alocărilor financiare ale Uniunii Europene. Nu vorbim numai de mobilități de studiu, dar și de cercetare, de formare și nu numai. O altă dimensiune importantă este cea a sprijinirii dialogului intercultural. Când vrei să sancționezi o serie de derapaje instituționale sau ale unor lideri politici, nu lovești tocmai în educație și cultură. Dar statutul special nu se rezumă la asta, ci la faptul că este un program deschis nu numai statelor membre ale Uniunii Europene, ci și al unor state precum Turcia, Macedonia, Liechtenstein, Islanda și Norvegia. Nu îmi spuneți că Turcia respectă statul de drept în formula europeană, căci nu cred.
  4. În discursul susținut de președintele francez Emmanul Macron la Sorbona în septembrie 2017, acesta a amintit programul Erasmus, precum și rolul educației și culturii în conturarea viitorului Europei. Universități europene, studiu sau stagii într-o altă țară europeană și programe de schimb se află printre propunerile amintite la acea dată de Macron. Nu poți atinge aceste obiective limitând accesul unor state în acest program. Dacă vrei să lovești în liderii cu tendințe autoritare, găsești mecanisme ce țin de afectarea fondurilor structurale, în special cele pentru agricultură, coeziune și dezvoltare regională, căci astea lovesc puternic în electorat și în politicieni.
  5. Este foarte complicat să lovești în programul Erasmus fără a nimeri în Uniunea Europeană. Alături de euro, este unul dintre pilonii construcției europene. Mai mult, se ramifică atât de mult încât este o parte integrantă a politicii de cooperare internațională a Uniunii Europene. Citeam recent un material realizat de Comisia Europeană din care am aflat că Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași are acorduri cu universități din Statele Unite prin care trimite unsprezece români și primește paisprezece americani.

În loc de acest articol, aș fi preferat să citesc despre cum s-au informat niște jurnaliști din România, eventual din trei surse și nu pe surse, despre viitorul programului Erasmus și despre cum acesta are alte obiective față de fondurile structurale. Este posibil ca sursele diplomatice europene citate să fie spus în glumă sau ca scenariu de dragul de a fi spus această situație. Nu de alta, dar ar fi aflat că există consens transpartinic și transinstituțional privind consolidarea programului Erasmus în următorul cadru financiar multianual, nu privind suspendarea accesului unor state în program pe motive de „stat de drept” (o altă discuție).

sursa imagine: Erasmus Plus – facebook page

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.