În 2024, raportul pentru statul de drept a reflectat favoruri electorale, în 2025 lovește realitatea

Din 2020, Comisia Europeană realizează o serie de evaluări privind situația unor componente ale statului de drept din statele membre. Cuprinde întrebări cu privire la sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea media și pluralismul, precum și funcționarea sistemului de echilibru și control reciproc instituțional. Sunt capitole foarte mari, dar nu poți prezenta prea multe informații în câteva pagini. De asemenea, structura acestui proces este limitată de la a face multe lucruri, motiv pentru care von der Leyen a anunțat aprofundarea acestui mecanism în discursul susținut în Parlamentul European săptămâna trecută.

Aceste evaluări au un caracter redus de evaluare, întrucât sunt mai degrabă niște instrumente prin design menite să fie neutre și să prezinte situația de ansamblu pe cele patru capitole, precum și să formuleze câteva recomendări care să nu afecteze starea de bine a reprezentanților statelor membre. De altfel, puteți vedea cine sunt cei care au furnizat contribuții, având o serie de afilieri clare.

Fiind an electoral, tonul a fost mai blând. Dincolo de acestea, îmi amintesc un moment din timpul stagiului la Comisia Europeană, era un eveniment pe tema statului de drept în statele membre, iar lectorul, mai obiectiv, a făcut o critică și despre România. Imediat, aproape toți românii din sală, au sărit cu justificări iraționale și amuzante, unele penibile, încercând să respecte mandatul primit de acasă, de la de la alte instituții – militare sau politice – în loc de mandatele pe care le aveau din prisma locului de muncă respectiv.

În curând, însă, va veni nota de plată. Decizia din 2022 privind situația Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) va fi anulată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, vorbind aici de un proces ce ține de fundamentele apartenenței României la Uniunea Europeană. Blocarea fondurilor europene pentru deficiențe sistemice nu ține de acest raport privind statul de drept, ci de alte multiple mecanisme. La fel, anchetarea alocărilor discreționare va marca următorii ani, având în vedere situația alocării și folosirii fondurilor europene. Peste toate acestea și altele, va intra și aprofundarea raportului privind statul de drept. Și dincolo de acestea, există numeroase reglementări cu o abordare mult mai cuprinzătoare privind situația domniei legii, democrației și respectării drepturilor și libertăților fundamentale în UE, aprobate în ultimii ani, și a căror implementare este amânată în România.