Generații în politică

Generații în politică

Fostul președinte Traian Băsescu a făcut un rezumat potrivit situației politice curente din România, inclusiv acestor alegeri prezidențiale. Declarația venită în momentul ieșirii din cabina de votare surprinde, în trei puncte, esența dinamicii politice actuale (via HotNews.ro):

• „Cred că aceste alegeri sunt un moment profund de schimb de generații”;
• „Generația mea și-a făcut datoria atât cât a putut să și-o facă”, amintind aderarea la UE și la NATO și obiectivele noi generații – reîntregirea țării și asigurarea prosperității;
• „Am văzut în statistici că tineretul a ieșit cel mai puțin la vot. Este momentul lor să iasă la vot pentru că au pe cine alege”.

Anul acesta, se fac treizeci de ani de la căderea regimului comunist din România, de la deschiderea granițelor la parcursul printr-o perioadă tumultuoasă, cu multe zile negre, dar și cu momente de fericire. Dezbaterea privind momentul ieșirii din tranziția nu s-a încheiat, mai ales că în ultimul deceniu indicatorii internațională arată un regres al nivelului de democrație din România. Este necesară o dezbatere și un dialog privind consolidarea democrației.

Dacă ne uităm în lista candidaților, vedem că cei mai mulți au sub 50 de ani. Cei mai bătrâni candidați din această cursă electorală sunt, în ordine, Mircea Diaconu (69 de ani), Viorel Cataramă (64 de ani), Bogdan Stanoevici (69 de ani), Klaus Iohannis (60 de ani), John Ion Banu (59 de ani). Restul au sub 50 de ani (Kelemen Hunor a împlinit în timpul campaniei electorale 51 de ani). Aproape două treimi din candidații acestor alegeri au sub 50 de ani, la Revoluția din 1989 fiind minori sau cel mult apropiați de vârsta majoratului, cu câțiva ani în plus sau în minus). Cel mai tânăr este Sebastian Constantin Popescu (37 de ani). Sunt candidați pe care nu îi putem acuza de legături cu regimul comunist prin partid sau prin poliția politică a regimului.

Schimbările de generații în politică sunt procese lungi, fiecare generație fiind marcate de propriile idealuri, dar și temeri, au propriile clivaje, dar ține de ei să le depășească, să găsească maturitatea politică pentru a merge dincolo de interesele politice de moment, de grup sau individuale și de a conlucra pentru a livra un viitor mai bun (sau, în cel mai rău caz, pentru a preveni unul mai rău). Mai este important să nu cadă în capcana conflictelor intergeneraționale, iar pentru noua generație este esențial, căci nu va ajutată de demografie.