Din programul electoral al Marinei Le Pen
Programul electoral de inspirație național-populistă propus de candidatul prezidențial Marine Le Pen ridică câteva semne de întrebare privind postura Franței în unele zone din Europa Centrală și de Est, mai ales în zona Mării Negre, zonă unde, de altfel, este prezentă în România prin anunțurile recente.
I. Uniunea Europeană, țintă a contracandidatului lui Macron
În primul rând, reflectă un amplasament al Franței într-o lume multipolară. Nu denumește acești poli, dar îi punem imagina, iar Uniunea Europeană nu se află printre aceștia. De altfel, în mai multe rânduri, acest candidat a ridicat mai multe propuneri care ar reduce din bugetul Uniunii Europene și propune chiar înlocuirea sa cu o altă formulă: Alianța Europeană a Națiunilor, o entitate care să înlocuiască UE, după modul de funcționare descris, similar concertului european. Problema cu o astfel de viziune este că statele mai mici sau cu o influență mai mică nu contează, și toate problemele care decurg.
Marine Le Pen propune deconectarea Franței de Germania. Nu doar că respinge partajarea participării în Consiliul de Securității ca idee de asumare a unor poziții europene comune, dar pe numeroase sectoare, chiar dacă programul electoral este destul de lacunar, propune poziții anti-germane, cum este cazul politicii agricole.
II. Francofonie, bilateralism și mai multe conflicte în afacerile internaționale
În schimb, vede un rol mai important pentru francofonie ca instrument de influență politică, economică și culturală, dar și consolidarea recursului la relații bilaterale, aspecte ce, din nou, este reduce din relevanța statelor medii și mici.
Nu lipsește consolidarea suveranității franceze în teritoriile de peste mări și extinderea domeniului marin și submarin, unde ar putea apărea clivaje cu alte mari puteri, și sunt prezente propuneri de înarmare a unor aliați din zone comerciale cheie pentru Franța și nu numai, cum este Marea Chinei de Sud. Este drept că nu aflăm prea multe informații despre China, însă, contrar abordării Rusiei, perspectiva este mai degrabă mercantislistă și ușor conflictuală.
Îngrijorătoare și viziunea asupra parteneriatelor strategice ale Franței care necesită fie semnare, fie consolidare, menționate explicit, pentru Europa: Grecia, Cipru, Ungaria și Serbia.
III. Retragerea din comandamentul militar integrat NATO și dialog cu Rusia
Dimensiunea militară este un alt reper relevant, în principal dimensiunea de „independență militară”, tradusă nu doar prin politica națională de înarmare și susținerea exporturilor de armament, ci și prin retragerea din comandamntul militar integrat al NATO, negocierea unor noi acorduri strategice cu SUA, dialog cu Rusia pe marile teme comune, încheierea cooperării structurale cu Germania în acest domeniu (proiecte pentru avioane comune și altele), implicat cu Europa, o abordare de tip antantă cordială cu Marea Britanie.
Economic, lacunele caracterizează programul electoral. Este una dintre dimensiunea în baza cărora a pierdut în 2017. Ca viziune generală, e orientarea economiei către localism și patriotism economic, similar rețetei propuse de Donald J. Trump. Dar are și alte propuneri, cum ar fi crearea unui fond suveran francez (FSF), care să garanteze o randamnet de cel puțin 2% investitorilor și să investească în active strategice externe, dar și în economia internă, și să finanțeze transformarea ecologică. Nu lipsesc propunerile de șubrezire economică a UE, în principal prin reducerea contribuției naționale. Mai propune un control public mai ridicat asupra economiei.