Când văd un articol despre un alt articol îmi vine să plâng. Când văd un articol despre un alt articol care are peste 300 de cuvinte și care amintește de câteva zeci de ori despre articolul respectiv (ca să mai folosesc încă o dată cuvântul „articol”), îți vine să te întrebi, cu ce ai greșit?
Am găsit un link pe platforma adevarul.ro în care autoarea aplauda un articol publicat pe un blog al unui corespondent The New York Times. Desigur, profesionalismul lipsește în situația respectivă pentru că nicăieri nu am găsit, în corpul articolului, un link către sursă, să știu și eu despre ce se vorbește. În plus, fiind online (și nu numai), din respect pentru autoarea articolului original despre România, aș pune link-ul, dar cine știe ce specifică politicile redacționale…
Vă invit să citiți articolul original, A Fairy Tale in Trasylvania, iar apoi să vă dați cu opinia. Pentru a continua, putem să precizăm că furtul intelectual nu se oprește aici, nefiind trecută sursa pozelor decât pe una singură, în timp ce articolul publicat ieri are vreo trei.
În al treilea rând, să scrii despre ce au publicat alții în aceeași zi pe un blog de fotografie al NYT nu este un subiect.
Atât am avut de zis. Am vrut să îmi confirm și în 2013 că jurnalismul a murit (și ieri găsisem un articol fain).