Cenzura publicațiilor critice. Episodul 2020
Una dintre publicațiile închise în timpul maratonului de eliminat publicații în numele luptei cu știri false privind coronavirusul a fost justitiarul.ro, o veche publicație de investigații, anchete jurnalistice, analize politice, traduceri din publicațiile conservatoare americane. Nu trebui să fii de acord sau nu cu politica sa editorială, cu materiale publicate, însă blocarea sa, de două ori, reprezintă un abuz de netrecut cu vederea.
În primul rând, pentru că avem o Constituție care spune clar că nu se pot închide publicații după voia grupurilor aflate la putere sau a oricui altcuiva. În al doilea rând, că cenzurarea unei publicații s-a făcut fără o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. În al treilea rând, pentru că măsura ștergerii întregului website, o publicație cu douăzeci de ani vechime și cu o arhivă impresionantă, este disproporționată, mai ales când ai soluții țintite pe anumite materiale. În al patrulea rând, pentru că cenzurarea unei publicații, indiferent de natura ei, este un atentat la adresa libertății de exprimare.
Este și mai înfricoșător pentru viitorul democratic al acestei țări că cenzurarea publicației nu a făcut parte vreunui val împotriva știrilor false, și acesta neacceptabil, ci a fost alături de alte site-uri ținta acțiunii guvernamentale. Ținta presupune precizie. Altfel e greu de explicat cum alte site-uri campioane în știri false, unele cu alte orientări politice, au rămas online.
Este raportat și la Microsoft ca fiind un website care conține amenințări (când era online, site-ul care găzduia publicația nu avea nicio problemă de această natură). Am dubii că a început să conțină astfel de amenințări în timp ce avea contul suspendat, ținând cont de modul de funcționare.
Dezvăluirile recente aduc și mai multe îngrijorări. Grupul de Comunicare Strategică, o entitate a cărei componență nu o cunoaște public nimeni, este structura care se ocupă de cenzurarea publicațiilor. Deci nu numai că nu știm pe ce criterii validate sunt șterse publicații, dar nu știm nici cine face asta și ce expertiză au. Aflăm în ultimele zile că șeful acestui grup secret care se ocupă de comunicarea strategică a statului în această criză este condus de om cu vechime în PNL, unde s-a ocupat de comunicarea partidului (Active News). Mai mult, soția sa lucrează pentru Administrația Prezidențială. Ceea ce aduce și mai mult de probleme, căci numeroase articole din arhiva Justitiarul.ro aduc critici Guvernului Orban și, în mod exagerat, președintelui Klaus Iohannis.
Oamenii partidului închid publicații critice la adresa puterii în numele luptei cu știrile false din timpul pandemiei. Putem spune că afirmația anterioară este o exagere sau o coincidență, dar este o realitate. Același lucru făceau și activiștii comuniști în primii ani după război, căci tot am sărbătorit ieri 75 de ani de la înfrângerea Axei. Am învățat oare ceva din istoria dictaturilor care au bântuit aproape întreaga istorie a României?