Ce sancțiuni au decis liderii europeni după deturnarea avionului RyanAir din Belarus?

Ce sancțiuni au decis liderii europeni după deturnarea avionului RyanAir din Belarus?

Reuniți în noapte într-o lungă ședință, șefii de stat și de guverne ale celor 27 de state membre au Uniunii Europene s-au confruntat cu provocarea găsirii unor soluții la criza generată de Belarus cu câteva zile în urmă.

Un avion european, aflat pe rută directă între două capitale europene, cu pasageri europeni la bord a fost deturnat de regimul din Belarus sub pretextul unei amenințări cu bombă, însă însoțit de un avion de vânătoare și de agenți ai serviciului de securitate internă la bord. Aterizat, pasagerii au fost dați jos, iar unul dintre aceștia, un cetățean bielorus cu statut de refugiat politic în Uniunea Europeană, a fost reținut împreună cu prietena sa; acesta fusese urmărit de agenții de securitate ai KGB încă de la decolarea din Atena. După presiuni internaționale și acoperirea pretextului revenirii la sol, avionul și-a reluat zborul, însă cu șase pasageri mai puțin: refugiatul poltic, prietena sa și patru agenți KGB. Mai mult, într-un timing bun, pe canale din Belarus a apărut un videoclip cu persoana răpită din zbor, condamnată la 15 ani de închisoare și spunând că este bine, deși apare cu semne de bătăie, chiar tortură, ceea ce înseamnă că această confesiune înregistrată nu are o valoare în orice sistem democratic de justiție.

Belarus comite astfel ceea ce doar organizații teroriste reușeau să facă: deturnarea cu forța militară a unui avion civil, încălcând mai multe norme internaționale și oferind bune exemple regimurilor autoritare și dictatoriale de peste tot.1

Confruntați de o situație în care siguranța aviației și libertatea presei erau sfidate în cel mai radical mod, cu încălcări grave ale regulilor de conviețuire internațională, Consiliul European solicită eliberarea persoanei răpide, activistul de opoziție Raman Pratasevici, a prietenei sale, și mai cerere asigurarea libertății de mișcare a acestora.

Mai mult, este lansat un apel către Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO) să urgenteze ancheta privind acest incident. De precizat că acțiunea Belarusului reprezintă o încălcare a Convenției de la Chicago din 1944 privind aviația civilă internațională.

În privința sancțiunilor, urmează să fie anunțate persoanele și entitățile care vor fi sancționate, precum și sancțiunile economice țintite adoptate de statele europene împotriva celor responsabili.

Transportatorii aeronautici din UE sunt invitați să evite zborurile deasupra Belarus, iar Belavia, transportatorul aerian de stat din această țară, va avea interzis accesul pe aeroporturile din UE. De altfel, această măsură vine pe fondul evitării deja de către mai multe linii aeriene a zborurilor deasupra Belarusului după acest incident și adoptării unor măsuri similare de către state partenere ale UE precum Regatul Unit.

Nu în ultimul rând, liderii europeni și-au exprimat solidaritatea cu Letonia, ai cărei diplomați au fost expulzați în mod nejustificat de la Minsk.

Este suficient? Rămâne de dezbătut. Vorbim totuși de interferența unui stat terț peste rutele de transport aerian civil ale altor state, cu scopuri malițioase, folosind pretexte și punând siguranța zborului și a pasagerilor în pericol. Desigur, putea fi mai grav, ca torpilarea unui avion cum au făcut în Donbass acum șapte ani, dar siguranța și libertatea de circulație aviatică sunt periclitate.

1. Merită precizat că, deși au mai fost exemple de rețineri la sol înainte de decolare ori persoane căutate internațional, acestea au avut o bază legală și nu a fost folosită forța niciodată pentru deturnarea unui avion, această fiind metodă specific teroristă; ironic, până și Hamas, acuzați de regimul de la Minsk de trimiterea mesajului, spun că au renunțat la aceste tehnici, pentru care erau cunoscuți predecesorii Organizației de Eliberare a Palestinei [↩]