Când familia, școala și religia sprijină dezvoltarea

Așteptam de mult timp să văd un astfel de răspuns. Tendința, în general, este să etichetăm oamenii în religioși și atei, iar în România polarizarea este mult mai evidentă: ortodocși versus atei. Unii cred în acest conflict, alții găsesc motive pentru sprijinirea acestui motiv, iar ceilalți înțeleg faptul că poate exista colaborare și că există, cu efecte reale, pozitive. Din păcate, explicația este prea lungă și puțini reușesc să o ducă până la capăt.

Câteva idei pe care mi le-am reamintit ascultând un discurs

Lorand Soares Szasz este un business coach român, speaker internațional, cu o experiență destul de vastă, dar, mai ales, cu o poveste de viață interesantă. Mi-au plăcut câteva aspecte în prezentarea sa motivațională, aspecte pe care vreau să le evidențiez și să mi le reamintesc:

• modestia și accentul pus pe rolul ei (este o valoare, iar parcursul său și crezurile sale au dovedit asta);
• accentul pus pe nevoia învățării continue și pe setarea obiectivelor pe modelul „devino cel mai bun”;
• a evidențiat mai multe aspecte ce țin de evaluarea parcursului profesional, dar, mai ales, a avut grijă să specifice echilibrului viață personală – viață profesională;
• dă 100% în tot ce faci;
• legătura principii-calitate.

Când familia, școala și religia sprijină dezvoltarea

Revin la titlu: „Când familia, școala și religia sprijină dezvoltarea”. Atât mi-am amintit momentan, însă, la o întrebare venită din public, Lorand a reușit să ofere un răspuns care să combine toate cele trei aspecte. Și nu s-a referit la biserică ca organizație, ci la biserică ca instituție care sprijină dezvoltarea personală de weekend. Rolul în crearea legăturilor și experiențelor din comunitate al bisericii l-am mai întâlnit într-o discuție doar la profesorul de religie pe care l-am avut în clasele XI-XII. Apreciez această perspectivă, mai ales când vine însoțită de posibilitatea alegerii conștiente la maturitate a unei religii și alegerea ca aceasta să nu fie făcută în școală.

O altă idee, pe care țin, din nou, să o menționez, este cea referitoare la „a face ceva zilnic”. Și discursul său nu a venit să spună faceți neapărat asta, ci a atras atenția asupra nevoii realizării în fiecare zi a unor activități. Lorand a evidențiat cinci, printre ele aflându-se cititul.

Scriu acest post pentru a-i mulțumi vorbitorului pentru că a reușit să rezume, pe scurt, o idee ale cărei fire formau un ghem în mintea mea și nu îmi dădeam seama cum pot să o reduc la câteva propoziții simple. Totodată, recomand să-l ascultați pe Lorand Soares Szasz pentru că merită. Nu este genul de speaker care să vină în fața ta și să îți spună că nu trebuie să termini o facultate, ci îți spune că este un must, dar este esențial să faci și altceva pe lângă. Astăzi, l-am ascultat în cadrul ceremoniei de premiere a Shakespeare School Essay Competition, competiție pentru care Blidaru.net a fost partener media. Voi reveni în zilele următoare și cu rezultatele.