Căldură mare și fără măsuri de adaptare

Căldură mare și fără măsuri de adaptare

Vara aceasta, canicula a venit mai devreme, una dintre manifestările schimbărilor climatice. Acum câteva zile, au fost și 39 de grade Celsius la umbră, iar meteorologii anunță un nou val de aer tropical. Canicula a început deja să facă victime în acest an și, din păcate, nu este primul an. Cu toate acestea, cel puțin în București, dar și în alte locuri din țară, situația indică o neadaptare la valurile de căldură aduse de aceste modificări de temperatură.

Contextul ar trebui să furnizeze îngrijorare, întrucât, față de alte țări din regiune, populația României este mai expusă multora dintre aceste riscuri și este mai puțin adaptată. De exemplu, nivelul de asociere scăzut și descurajat politic contribuie la reducerea auto-organizării comunităților locale, iar pluralismul politic deficit descurajează noi inițiative de adaptare și protecție în fața schimbărilor climatice din partea mediului politic.

Unele grupuri sunt mai vulnerabile decât altele, după cum și unele vulnerabilități sunt accelerate de valul de căldură. Copiii, bătrânii și persoanele cu afecțiuni preexistente se află în prim-plan. Un articol publicat astăzi de The New York Times descrie cum unele medicamente, folosite pentru tratarea unor condiții de sănătate larg răspândite în România, precum antidepresive, diuretice, stimulanți, accelerează riscurile de sănătate preexistente pe fondul caniculei. Nici profesional riscurile nu sunt egal răspândite, cu persoanele care lucrează în condiții inadecvate adaptării noilor condiții climatice, mai expuse efectelor caniculei, se pot trezi cu probleme. La fel, efectele disproproționate pot fi identificate la nivelul comunităților etnice, justificând nevoile de intervenție pentru sprijinirea eforturilor de a face față valurilor de căldură.

Sunt cunoscute informațiile despre evoluțiile meteorologice. Nevoile de intervenție se fac cunoscute mai degrabă în privința conștientizării acestor riscuri de populație și pregăturii autorităților și comunităților să răspundă valurilor de căldură, fie că vorbim de puncte care să oferă spații mai răcoroase și acces la apă, de încurajarea economisirii energiei, de reducerea poluării, de sprijinire a solidarității sociale, printre altele.

De altfel, unele dintre cele ușoare metode a contribui la reducerea efectelor caniculei, recunoscute de zeci de ani în multe capitale europene, se bazează pe natură, pe înverzirea spațiilor comune, pe încurajarea copacilor și vegetație, pe limitarea surselor de poluare care accelerează încălzirea, pe folosirea de noi tehnologii care pot sprijini obiectivele de acest fel.

Evident, pe lângă acestea, este nevoie de pregătirea răspunsului în situațiile care afectează sănătatea umană, cu dotări și pregătire adecvată a personalului, dar unde situația este mai bună, față de prevenție și adaptarea la aceste valuri de căldură.